Sesizarea privind legea ce interzice persoanelor condamnate să fie în Guvern, discutată de CCR

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Sesizarea privind legea ce interzice persoanelor condamnate să fie în Guvern, discutată de CCR
Justiție 07 Martie 2017 / 08:52 559 accesări 0 comentarii

Curtea Constituțională a României (CCR) discută, marți, sesizarea Avocatului Poporului referitoare la legea care interzice persoanelor condamnate să fie membri ai Guvernului. În 5 ianuarie, Avocatul Poporului (AP) a anunțat că a sesizat Curtea cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului 2 din Legea 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului și a ministerelor, conform căruia pot fi membri ai Executivului persoanele care nu au suferit condamnări penale și nu se găsesc în situație de incompatibilitate. Potrivit AP, "prevederile art. 2 din Legea 90/2001 încalcă principiul echilibrului puterilor în stat, nu întrunesc cerințele constituționale de previzibilitate și proporționalitate a legii și nu permit recunoașterea dreptului la diferență pentru ocuparea, în condiții de egalitate și fără restricții nerezonabile, a unei funcții ce implică exercițiul autorității de stat". În vederea efectuării analizei de neconstituționalitate, Avocatul Poporului a examinat ansamblul reglementărilor referitoare la condițiile de ocupare a funcțiilor și demnităților publice din cadrul celor trei puteri organizate în cadrul democrației constituționale - legislativă, executivă și judecătorească. Astfel, Avocatul Poporului a constatat lipsa de coerență legislativă în stabilirea unor criterii de integritate clare, obiective și general valabile pentru ocuparea funcțiilor aparținând celor trei puteri organizate în cadrul democrației constituționale, aspect de natură să aducă atingere principiului echilibrului puterilor în stat; lipsa de previzibilitate a sintagmei "nu au suferit condamnări penale"; lipsa unui tratament juridic diferențiat aplicabil unor persoane care nu se află în situații analoge, în speță, persoanele condamnate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, pe de o parte, și persoanele condamnate pentru infracțiuni săvârșite din culpă, pe de altă parte. Conform sursei citate, Constituția consacră dreptul legiuitorului de a stabili condițiile concrete de ocupare și exercitare a unei funcții, însă, în procesul de elaborare a actelor normative, Parlamentul are obligația de a respecta principiile constituționale și de a adopta, în consecință, un sistem legislativ coerent, armonios, coordonat și eficient, care să asigure respectarea principiului constituțional al echilibrului puterilor -legislativă, executivă și judecătorească -în cadrul democrației constituționale.

Avocatul Poporului susține că un asemenea echilibru nu poate fi realizat decât prin existența unui sistem coerent menit să asigure condiții de integritate general valabile în exercitarea funcțiilor aparținând acestor trei puteri și aceasta cu atât mai mult cu cât, în conformitate cu prevederile actuale ale Constituției, în procesul de desemnare a prim-ministrului și de numire a Guvernului, au un rol esențial atât președintele României, cât și Parlamentul. Sursa citată face referire la Decizia nr. 799/2011 a Curții Constituționale, potrivit căreia principiul echilibrului puterilor în stat trebuie aplicat, în egală măsură, în modul de atribuire și de exercitare a competențelor tuturor autorităților publice, inclusiv a celor care fac parte din aceeași putere. De asemenea, Avocatul Poporului observă că art. 2 din Legea nr. 90/2001 și, în special, sintagma "nu au suferit condamnări penale" încalcă principiul previzibilității "consacrat la nivel constituțional de art. 1 alin. (5), potrivit căruia 'În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie'. Totodată, indică sursa citată, sintagma "nu au suferit condamnări penale" poate suporta interpretări diferite.

Avocatul Poporului amintește faptul că, în jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a creat premisele interpretării sintagmei "discriminare întemeiată pe orice altă situație/împrejurare" ca atrăgând obligația statului de a introduce în legislație excepții corespunzătoare de la regula restricționării accesului persoanelor condamnate la o anumită funcție, astfel încât să fie respectat principiul non-discriminării, în condițiile impunerii unor restricții rezonabile. "În esență, în speța amintită, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a interpretat că aplicarea principiului discriminării 'în oricare altă situație' include și non-discriminarea pe motive de cazier judiciar. În cauza menționată, Curtea a reținut că reclamantul a fost tratat diferit de celelalte persoane care au aplicat pentru acest post din cauza statutului său de persoană condamnată", se arată în comunicatul transmis de Avocatul Poporului.



Pagina a fost generata in 0.189 secunde