Peste un milion de români poartă numele Sfântului Mucenic Gheorghe, dar, pentru că în acest an praznicul acestuia, 23 aprilie, coincide cu Sâmbăta Mare, ei se pot sărbători în a doua zi a Sfintelor Paşti.
Imaginea sa este asociată cu vitejia nemărginită şi credinţa în biserica creştină, până la sacrificiul suprem, deşi istoria vieţii sale este destul de puţin cunoscută şi de-a lungul timpului au apărut multe legende avându-l ca erou şi tradiţii sau obiceiuri populare.
Potrivit Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, este vorba despre 695.513 bărbaţi şi 375.883 femei, în total 1.071.396 de persoane.
Cel mai des întâlnite prenume masculine sunt Gheorghe - 435.548 de persoane şi George - 158.263.
-------------------------
Sfântul Gheorghe s-a născut în Capadocia într-o familie creştină, tatăl său fiind general roman, şi, la vârsta de 30 ani, Gheorghe a devenit şi el general în armata lui Diocleţian. S-a ridicat împotriva hotărârilor anti-creştine ale Consiliului de la Nicomedia din anul 303, ceea ce i-a adus persecuţii din partea lui Diocleţian.
Împăratul avea în gând să pornească un război împotriva creştinilor şi a dat poruncă să fie cinstiţi cu daruri cei ce vor părăsi pe Hristos, iar cei care nu se vor supune poruncii să aibă ca pedeapsă moartea. Gheorghe a declarat că este creştin şi nu s-a lăsat amăgit de făgăduinţele tiranului şi nici îngrozit de ameninţări.
Întâi l-au lovit în pântece cu o suliţă şi vârful suliţei s-a întors înapoi şi sfântul a rămas nevătămat. Apoi l-au legat de o roată ţintuită cu fiare ascuţite, pornită din sus spre o vale, pentru a-i rupe trupul în mai multe bucăţi, dar el a rămas sănătos. După aceasta i-au încălţat picioarele cu încălţăminte de fier ce avea cuie şi l-au silit să alerge şi l-au bătut, fără de nici o milă. Sfântul a atras pe mulţi spre credinţa în Hristos, cărora din porunca împăratului li s-au tăiat capetele afară din cetate, şi chiar şi Alexandra împărăteasa, a mărturisit pe Hristos înaintea tiranului.
Sfântul Gheorghe, făcând rugăciune deasupra unui mormânt, l-a înviat pe cel care murise, minune pentru care a i s-a cerut să spună dacă este el Dumnezeu, şi de i se cuvine să i se închine lui oamenii. Dar sfântul a răspuns că unul este Dumnezeu adevărat şi cei ce credeau în idoli l-au dus la împărat şi-au cerut degrabă moartea sa. Sfântului Gheorghe i s-a tăiat capul, iar sfânta Alexandra, făcând rugăciune în temniţă, şi-a dat sufletul lui Dumnezeu.