Slujbă de hram la Mănăstirea Colilia. Nașterea Sf. Ioan Botezătorul

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Slujbă de hram la Mănăstirea Colilia. Nașterea Sf. Ioan Botezătorul

Religie 21 Iunie 2019 / 16:22 4468 accesări
Raclă din Mănăstirea Colilia

Raclă din Mănăstirea Colilia

Sâmbătă, 22 iunie, de laora 8.15, ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va oficia slujba de sfințire mică a bisericii cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului, Sf. Ap. Andrei, Sf. Mc. Sofia și Sf. Proroc Ilie" din Mamaia, urmată de săvârșirea Sfintei Liturghii.

Duminică, 23 iunie, Biserica Ortodoxă se va afla în Duminica Întâi după Rusalii sau a Tuturor Sfinților.Cu acest prilej, de laora 7.45, Înaltpreasfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va sfinți o raclă cu 32 de sfinte moaște aduse de la Sfântul Munte Athos la mănăstirea Colilia, apoi va oficia Sfânta Liturghie. Racla conține moaște ale Sfântului Vasile cel Mare, ale Sfântului Mare Mucenic Mina, ale Sfintei Ecaterina, ale Sfinților Ierarhi Spiridon și Nectarie, ale Sfinților Epictet, Astion și Haralambie. Mănăstirea Colilia are al treilea hram Duminica Tuturor Sfinților.

Luni, 24 iunie,Biserica Ortodoxă Română cinstește atât Nașterea Sfântului Proroc Ioan Botezătorul (Sânzienele sau Drăgaica), cât și Aducerea moaștelor Sfântului Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava.

Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul

Sărbătoarea amintește de momentul în care Sfântul Arhanghel Gavriil îi binevesteşte preotului Zaharia că soția sa, Elisabeta, va da naştere pruncului Ioan, care va deveni Prorocul, Înaintemergătorul şi Botezătorul Domnului, precum şi de momentul propriu-zis al naşterii Sfântului şi Marelui Proroc.

Denumită popular şiDrăgaicasauSânzienele, face parte dintr-o serie de sărbători creştine pe care Biserica Ortodoxă le-a închinat Sfântului Ioan Botezătorul, ca: Naşterea, Soborul, Tăierea capului, precum şi cele trei aflări ale cinstitului său cap.Sărbătoarea se ţine fix cu şase luni înaintea Naşterii Domnului, adică pe 24 iunie, deoarece, conform mărturiilor biblice, Iisus Hristos este cu șase luni mai mic decât Ioan Botezătorul. Deşi are o bază biblică, sărbătoarea este atestată abia în secolele IV-V, din cauza persecuțiilor care nu au permis dezvoltarea cultului creștin primar.

Aducerea moaştelor Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava

Sfântul Ioan cel Nou este originar din cetatea Trapezunt (Turcia) și în 1332 a fost martirizat în Cetatea Albă (Ucraina). Sărbătoarea marchează momentul în care moaştele Sfântului Ioan cel Nou au fost aduse de la Cetatea Albă în Suceava, de către Domnitorul Alexandru cel Bun, la data de 24 iunie 1402, şi aşezate în biserica Mirăuților, pe atunci catedrală mitropolitană. Mai târziu, în anul 1686, regele Jan Sobieski al Poloniei l-a luat prizonier pe Sfântul Ierarh Dosoftei, odată cu moaştele Sfântului Ioan cel Nou, care au fost readuse acasă în anul 1783. La începutul Primului Război Mondial sfintele moaşte au fost duse la Viena unde au stat până în 1918, când au fost readuse la Suceava. În anul 1950 Sfântul Sinod a hotărât ca cinstirea Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava să se facă în toată Patriarhia Română, având două zile de cinstire: 2 iunie (data martiriului) și 24 iunie.

Cu acest prilej,duminică, de laora 18.00, ÎPS Teodosie va oficia slujba Vecerniei la biserica „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul" din Constanța, zona Brotăcei.

Luni, 24 iunie, ÎPS Teodosie va răspunde invitației IPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, și va face parte din soborul de arhierei care va oficia Sfânta Liturghie la mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou" din Suceava, cu prilejul hramului.



12