S.O.S. - patrimoniul cultural, în pericol!

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
1 leu pentru arheologia dobrogeană?!

S.O.S. - patrimoniul cultural, în pericol!

Cultură 29 Ianuarie 2016 / 19:23 2126 accesări

Conferința s-a încheiat cu o vizită la ruinele basilicii de sub hotelul Ibis

Conferința s-a încheiat cu o vizită la ruinele basilicii de sub hotelul Ibis

Constanța de astăzi se înalță pe ruinele anticului și semețului Tomis. Stă pe o mină de aur, pe o bogăție imensă care, dacă ar fi pusă în valoare, ar aduce fonduri importante nu doar urbei, ci și economiei naționale. Întreaga Dobroge este înțesată de vestigii. Multe dintre ele zac și acum îngropate sub pământ, altele au fost distruse din neștiință, în vremuri de demult, iar altele, nu puține la număr, au rezistat secolelor.Care este soarta celor care sunt acum la suprafață, cât de bine sunt conservate ele, ce se poate face cu cele supuse degradării, cu cele care sunt gata să se prăbușească?! S-a încercat să se dea răspunsul la toate aceste întrebări, vineri, în cadrul conferinței „Patrimoniul cultural - o șansă pentru prezent și viitor”, care s-a desfășurat la hotelul Ibis din Constanța, într-o sală arhiplină, la inițiativa Fundației „Pontul Euxin”.

EDIFICII ÎN STARE DEPLORABILĂ Unul dintre cele mai afectate vestigii ale Constanței este Edificiul Roman cu Mozaic, a cărui construcție de protecție, ridicată în anii '70, suferă de pe urma trecerii timpului și a nepăsării (fisuri, geamuri sparte, urme de rugină), afectând valorosul monument antic și punând în pericol viața vizitatorilor. Într-o situație deplorabilă se află și mormântul pictat, construcția de protecție a hipogeului fiind și ea improprie, fără a se mai pune la socoteală pericolul alunecării falezei. Însăși clădirea Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), monument istoric, este grav avariată, fiind necesare intervenții de urgență pentru reabilitarea pereților exteriori și a porticurilor laterale. Din fericire, fundațiile au fost consolidate prin proiectul HIPERB, implementat de Consiliul Județean Constanța între anii 2010-2012.

După o conferință care a arătat starea actuală a patrimoniului cultural, a obiectivelor arheologice și monumentelor istorice aflate în pericol de a se prăbuși, s-a trecut la dezbateri. O participantă a propus și o soluție plauzibilă - „1 leu pentru arheologia dobrogeană”, după clasicul model realizabil „1 leu pentru Ateneu!”. „Eu aș da. De ce nu? Vreau să le las ceva nepoților mei”, a spus ea. Mulți au spus că nu mai este de acceptat „inerția blamabilă” în care se află constănțenii.

„Spunem răspicat că vrem să se schimbe ceva. Cu cred că, dacă orașe precum Sibiu și altele, mă refer mai mult la cele din Transilvania, au reușit să-și refacă moștenirea culturală, putem să facem și noi”, a spus președintele Fundației „Pontul Euxin”, Delia Cornea. „Suntem tembeli că ne distrugem propria moștenire”, a spus prof. univ. dr. Ioan Opriș de la Muzeul de Istorie Națională a României.

PATRIMONIUL, UN CUI ÎN TALPĂ?! „E nevoie de investiții și multă voință. Trebuie să ne dăm seama de un adevăr elementar: stăm pe o mină de aur. Vorba poetului: „Munții noștri aur poartă, noi cerșim din poartă-n poartă”. Avem un patrimoniu imens sub noi, dar până acum ne-am purtat de parcă acest patrimoniu ar fi fost un cui în talpă, nu un mare noroc”, a spus arheologul Octavian Mitroi.

„Este de neînțeles. Atunci când turismul cultural ajută economia unor țări precum Grecia, Italia, Spania, Turcia, în România, într-un loc cu un așa potențial turistic, cum este Dobrogea, nu ai practic nimic. Aveai acum 45-50 de ani, într-o epocă ce nu era atât de fastă, și nu ai astăzi. Este un paradox pe care nu îl pun decât pe seama inculturii, a lipsei de interes, a eventualei corupții a autorității locale (...) Turismul cultural este cel mai scump, pentru că aduce cei mai mulți bani. Ceea ce se întâmplă este un sabotaj la adresa culturii naționale și la adresa economiei naționale”, a spus academicianul Răzvan Theodorescu.

„Pentru lucruri care necesită mare cheltuială, cum sunt bisericuțele de la Murfatlar, care sunt unicat național și european, e nevoie de fonduri europene. Pentru mormântul hipogeu nu e nevoie să se cheltuiască mulți bani: trebuie pus un custode și stabilite niște ore de vizitare. Pentru Cazino am înțeles că s-au găsit niște soluții, iar pentru proprietarii de case din Peninsulă, există legi”, a mai spus academicianul.

În cadrul conferinței a fost prezentată și expoziția „Dezvoltarea orașului modern Constanța în raport cu vestigiile cetății antice Tomis”, realizată de arhitectul Radu Cornescu.

Citește și:

„Patrimoniul cultural - o șansă pentru prezent și viitor“

Academicianul Răzvan Theodorescu conferențiază la Constanța



12
Declarația pe proprie răspundere
Pagina a fost generata in 0.1384 secunde