Fostul ministru al Justiţiei Stelian Ion afirmă că preşedintele Klaus Iohannis, alături de premierul Florin Cîţu, poartă principala răspundere pentru actuala criză politică, susţinând că, în cadrul unei întâlniri din primăvara acestui an, şeful statului i-ar fi transmis că "ar fi o idee bună" să renunţe la proiectul de desfiinţare a SIIJ, având "o strategie mai bună".

"Alături de Florin Cîţu, preşedintele Iohannis poartă principala răspundere pentru această criză. În loc să aplaneze conflictul, a turnat gaz pe foc, parcă tocmai ca să se asigure de compromiterea coaliţiei. Nu doar că nu a făcut nimic pentru a aplana criza, dar a şi adâncit-o prin atacul pe care l-a pornit la adresa USR PLUS. Iar Florin Cîţu e omul său de paie. Are cineva vreo îndoială? Aceştia sunt colaboratorii care îi plac preşedintelui: oameni de paie, obedienţi până-n măduva oaselor. Iohannis are partea sa de vină şi pentru blocarea reformelor din justiţie", a declarat Stelian Ion.

Potrivit acestuia, cât a fost ministru, a respectat principiul colaborării loiale între instituţii, ceea ce presupune discuţii şi cu preşedintele, nu doar cu Guvernul şi Parlamentul.

"Pe tema legilor justiţiei am avut o întâlnire cu preşedintele, dar mult mai multe întâlniri şi discuţii cu consiliera sa. Resping categoric afirmaţia că nu m-aş fi consultat pe tema legilor justiţiei înainte de a le trimite spre avizare. I-am transmis doamnei consilier varianta finală a proiectelor înainte cu circa o săptămână de a le trimite pentru avizare. La singura întâlnire de la Cotroceni pe care am avut-o cu preşedintele pe tema reformei din justiţie, pe 18 mai, acesta a ţinut să-mi transmită cât se poate de clar că ar fi o idee bună să renunţ la proiectul de desfiinţare a SIIJ, aflat la vot final în Senat, pentru că ar fi avut o 'strategie mai bună': să desfiinţăm secţia abia odată cu adoptarea celor trei legi ale justiţiei. Nu exista niciun argument convingător pentru o astfel de 'strategie'. Tot ceea ce a făcut de atunci a fost exact în direcţia tergiversării deciziei privind desfiinţarea SIIJ. S-a văzut acest lucru inclusiv în răzgândirea lui Florin Cîţu faţă de proiectul pe care l-a aprobat în Guvern şi care a fost validat de Comisia de la Veneţia", declară fostul ministru.

El adaugă că şeful statului i-ar fi spus că nu este de acord cu trecerea unei părţi din poliţia judiciară în subordinea parchetelor.

"Despre trecerea unei părţi din poliţia judiciară în subordinea parchetelor, fapt ce ar conduce la eficientizarea anchetelor şi la eliminarea controlului indirect exercitat de şefii din poliţie asupra dosarelor penale, mi-a transmis că este bine cum e acum şi că nu este de acord cu această propunere (din programul de guvernare). Cu toate acestea, în continuare ar exista soluţii, o preluare a unui număr de 800-1.000 de poliţişti de poliţie judiciară la parchete ar fi o variantă de mijloc acceptabilă. Dar nu se doreşte nici măcar atâta lucru", menţionează Stelian Ion.

Nici cu procedura de numire a procurorilor de rang înalt cu avizul conform al Secţiei pentru procurori a CSM preşedintele nu a fost de acord, adaugă fostul ministru, deşi aceasta este în conformitate cu recomandările GRECO şi cu raportul MCV şi a fost trecută în programul de guvernare.

"Chiar a ieşit public şi m-a criticat pentru această propunere. La Cotroceni, discuţiile pe care le-am purtat cu consiliera sa au fost total neproductive. Se dorea orice altceva numai să nu intervină un element exterior factorului politic în mecanismul decizional (ministru al Justiţiei - preşedinte). Am venit cu variante alternative, dar li se găsea tuturor câte un nod în papură. Adevărul este că domnul preşedinte vrea numiri exclusiv politice pentru a se asigura că între politicieni nu interferează un factor extern, perturbator. Am văzut cu toţii ce soluţii a generat pentru conducerea DIICOT tandemul ministru - preşedinte, cu ignorarea avizului Secţiei pentru procurori. Precizare: în niciun moment nu am propus eliminarea preşedintelui din această procedură. Asta e o manipulare ieftină, fără nicio bază factuală. În varianta pe care am propus-o, ultimul cuvânt în procedură l-ar avea tot preşedintele, care nu ar putea fi obligat să numească niciun candidat pe care nu îl doreşte."