Președintele Comisiei de control al activității SRI, Claudiu Manda, a declarat miercuri că din audierea omului de afaceri Sorin Strutinsky au reieșit elemente ce vor face obiectul unei verificări la Serviciul Român de Informații și a adăugat că acesta a povestit, între altele, că a fost interceptat în baza a peste 3.200 de mandate de ascultare emise pe Legea siguranței naționale, dar că nu a fost acuzat niciodată de infracțiuni de siguranță națională, ci în dosare de corupție. "În ceea ce privește audierea domnului Strutinsky, domnia sa a venit cu un memoriu de 12 pagini care a ținut să fie înregistrat la comisie și este înregistrat la comisie. A venit cu un set de documente din dosarele domniei sale, care rămâne spre studiu la comisia noastră, ele toate sunt în copie. În mare, a spus o parte dintre lucrurile pe care le-am auzit, cel puțin și în spațiul public, de la domnul Dragomir. Și vorbea de cazurile domniei sale, spunea spre exemplu că, între unul dintre mandatele de interceptare și al doilea dintre mandatele de interceptare, numărul de înregistrare pleca de la 1.800 până la 5.000. Și spunea că sunt 3.200 și ceva de numere de ordine ale mandatelor de interceptare în șase luni de zile, în perioada anului 2009, în jur de 3.500, de altfel", a declarat Claudiu Manda, la finalul ședinței Comisiei de control al activității SRI.

El a adăugat că Strutinsky a relatat la audieri că "a fost interceptat pe Legea de siguranță națională și nu a fost acuzat niciodată de infracțiuni de siguranță națională, ci, mai degrabă, i s-au întocmit dosare penale pentru infracțiuni de corupție". "La fel, a făcut o precizare care nu știu cât de mult intră în sarcina SRI, că a fost acuzat de încălcarea Legii incompatibilităților și a conflictului de interese și a fost anchetat de DNA și încă o serie de lucruri care sunt cumva specifice comisiei, pe care urmează să le verificăm. Sunt o parte dintre lucrurile pe care le-am și reținut în sarcina comisiei noastre și pe care avem să le verificăm, dar cred că mai avem de parcurs audieri, ca după aceea să avem o imagine de ansamblu și o verificare la Serviciul Român de Informații", a declarat Manda. El a menționat, în același context, că pe ordinea de zi a comisiei s-a aflat și un aviz pe rectificarea bugetară pentru Serviciul Român de Informații care a fost unul pozitiv. Potrivit lui Manda, următoarea ședință a comisiei va avea loc joia viitoare.

Mai jos vă prezentăm integral scrisoarea înaintată Parlamentului de omul de afaceri Sorin Strutinsky:

„Către

COMISIA COMUNĂ PERMANENTĂ A CAMEREI DEPUTAȚILOR ȘI SENATULUI PENTRU EXERCITAREA CONTROLULUI PARLAMENTAR ASUPRA ACTIVITĂȚII SRI

spre știiță și analiză:

- COMISIILOR PERMANENTE PENTRU APĂRARE, ORDINE PUBLICĂ ȘI SIGURANȚĂ NAȚIONALĂ ALE CELOR DOUĂ CAMERE

- COMISIA PENTRU CERCETAREA ABUZURILOR, CORUPȚIEI ȘI PENTRU PETIȚII

DOMNULE PREȘEDINTE,

Subsemnatul STRUTINSKY Gabriel - Sorin, cu domiciliul în Constanța (...), în temeiul art. 5, lit. c) din Hotărârea Parlamentului României nr. 30/1993, formulez prezenta

SESIZARE

cu privire la o serie de împrejurări în care Serviciul Român de Informații a încălcat Constituția României, Legea nr. 19/1992 privind organizarea SRI, Legea nr. 51/1991 privind siguranța națională a României și prevederile procedural-penale în materia efectuării actelor de urmărire penală. Încălcările constau în implicarea fără drept legal și fără autorizarea judecătorească în ancheta penală ce a format obiectul Dosarului nr. 964/P/2014 instrumentat de DNA - Structura Centrală - Secția de combatere a infracțiunilor conexe celor de corupție.

Pe scurt, dosarul s-a format la sesizarea ANI, care a adus la cunoștința DNA, printr-un Raport înregistrat pe rolul Parchetului în data de 09.12.2014, dosar care a fost repartizat Doamnei Procuror Ana Manuela Dana.

În raport se menționează împrejurări care ar fi prezentat suspiciuni de conflict de interese privindu-l pe primarul de atunci al Constanței - Radu Ștefan Mazăre. Suspiciunile au fost fundamentate pe faptul că unele societăți unde am fost asociat / administrator au încheiat, ca urmare a participării la licitații publice, contracte cu Primăria Constanța, iar primarul și cu mine am fi fost apropiați.

În cauză s-a dispus, o zi mai târziu, respectiv în 10.12.2014, începerea urmăririi penale privind săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 301 CP și a celei prevăzute de art. 12, lit. d) din Legea nr. 78/2000, iar eu am dobândit în data de 13.03.2015, după mai multe extinderi ale urmăririi penale, calitatea de complice la trei infracțiuni de luare de mită.

În data de 11.12.2014, se solicită și se obține Încuviințarea Tribunalului București pentru următoarele măsuri:

- interceptarea convorbirilor și a oricărui tip de comunicare de la distanță efectuată de Radu Ștefan Mazăre, fratele acestuia, Mazăre Mihai, și de mine;

- supravegherea audio-video și prin fotografierea celor menționați în precedent;

- localizarea și urmărirea prin mijloace tehnice a persoanelor indicate.

Ulterior, în data de 15.12.2015, au fost obținute și măsuri de supraveghere financiară.

Măsurile au fost dispuse prin Încheierea din Dosarul nr. 43280/3/2015 în baza căreia s-au emis mandatele nr. 1051 și nr. 1052 și prin Ordonanța din data de 11.12.2014, prin care procurorul de caz deleagă punerea în operă a măsurilor către Serviciul Tehnic.

Documentele de mai sus au fost înmânate Doamnei Procuror-Șef de Direcție Laura Codruța Kovesi, care decide să instituie calitatea de "beneficiari secundari" ai măsurilor de supraveghere tehnică pentru două unități ale SRI, respectiv UM 0127 București și UM 0764 Constanța.

Cu această ocazie, comunică actele de delegare și Serviciului Tehnic al DNA, pe care îl înștiințează despre atribuțiile SRI în cauză.

Totodată, transmite numirea în această calitate a celor două unități militare SRI, înștiințând acest serviciu și despre împrejurarea că au fost stabilite drept persoane de contact:

- Procuror Ana Dana;

- Subcomisar Matei Liviu.

În document se menționează și interiorul posturilor telefonice ale DNA unde pot fi contactate aceste persoane și numerele telefoanelor mobile ale acestora.

Măsurile de supraveghere au fost prelungite de mai multe ori, respectiv în datele de 08.01.2015, 06.02.2015 și 10.02.2015 - când se solicită și se obține și supravegherea mea în celula nr. 9 din Arestul central (unde am fost mutat abia după ce s-a obținut autorizarea măsurii), cât și la vorbitor.

În toate aceste date, Doamna Procuror-Șef de Direcție a procedat ca în data de 11.12.2014. A instituit "beneficiarii secundari" și a comunicat atât SRI, cât și Serviciului tehnic al DNA această măsură, precum și persoanele de contact.

În plus de aceste demersuri, prin comunicatul nr. 515/VIII/15.03.2015, DNA aduce la cunoștință publică împrejurarea că în dosar beneficiază de sprijinul de specialitate al SRI.

Împrejurarea este constatată și de inspecția Judiciară. În motivarea rezoluției prin care s-a respins Sesizarea mea privitoare la abaterile disciplinare din cauză, s-a arătat că SRI s-a implicat în anchetă în baza Hotărârii CSAT nr. 17/2005, care a inclus fenomenul corupției în strategia de securitate națională, precum și în virtutea obligației de colaborare dintre SRI și DNA. Aceeași a fost poziția și în Întâmpinarea depusă în Dosarul nr. 6230/2/2016 - Curții de Apel București, ce a avut ca obiect contestația mea împotriva Rezoluției Inspecției Judiciare. Instanța a evitat să se pronunțe asupra legalității implicării SRI în ancheta al cărei protagonist am fost.

Implicarea SRI în Dosarul 964/P/2014 este ilegală deoarece:

1. Art. 13 din Legea nr. 14/1992 interzice implicarea SRI ]n anchete penale;

2. La data la care au fost integrate în activitatea de urmărire penală cele două unități SRI, eu nu eram cercetat penal. Urmărirea penală se desfășura cu privire la fapte sesizate cu o zi în urmă, respectiv conflict de interese. Prima extindere "in rem" a urmăririi penale cu privire la dare mită s-a făcut abia în data de 04.02.2016, dup ce SRI, în exercițiul unor atribuții ilegale (instituirea de "beneficiar secundar" nefiind consacrată procedural), a identificat o persoană care sub acoperirea conferită de calitatea de martor cu identitate protejată nu declară numic despre conflictul de interese care forma obiectul cercetării ăn momentul audierii sale. Și nici nu este întrebat.

Declară că știe el (nu spune de unde) că m,azăre ar fi primit mită printr-un contract de publicitate încheiat între o societate comercială care edifica un mall în Constanța în urmă cu opt ani și SC Soti Cable (NTV);

3. Conflictul de interese nu este inclus în sfera art. 3 din Legea nr. 51/1991 și prin urmare SRI nu putea fi implicat legal în dosar;

4. Încuviințarea Judecătorului de Drepturi și Libertăți nu a fost dată și în beneficiul SRI;

5. HCSAT nr. 17/2005 și cea care i-a urmat în 2010 nu sunt acte publice și nu pot fi opuse participanților la circuitul civil. nici măcar celor care au fost obiectul raporturilor juridice de drept penal. Ele nu sunt acte normative și CSAT nu are abilitatea să emită acte normative cu puterea de legii (am în vedere sensul larg al termenului acela de act normativ).

Prin urmare, chiar dacă corupția a fost inclusă în strategia de securitate națională, Hotărârea CSAT nu are efectul de a lărgi sfera art. 3 din Legea nr. 51/1991, nici pe acela de a modifica art. 13 din Legea 14/1992 în sensul de a conferi SRI atribuții de urmărire penală în sfera infracțiunilor de corupție.

Pentru aceasta era nevoie de intevenția Parlamentului, care să modifice articolele menționate ărin lege organică, ceea ce, după cum se cunoaște, nu s-a întâmplat.

Și oricum, cum deja am precizat, conflictul de interese, faptă cercetată în momentul în care SRI a fost inclus în anchetă, nu este faptă de corupție.

Prin implicarea ilegală a SRI în anchetă:

- Acest serviciu a avut acces nelimitat la tot ce înseamnă viață privată. A mea, a apropiaților mei, a avocaților care m-au vizitat în arest, precum și a celor încarcerați în celula în care am fost mutat spre a putea fi supravegheat;

- Prin informațiile obținute de SRI a fost compromisă întreaga mea strategie de apărare;

Mai gravă este împrejurarea că Procurorul de caz a declarat că întreaga anchetă a beneficiat de sprijinul SRI (fapt declarat și prin comunicatul de presă menționat), așa încât acest serviciu a tutelat practic ancheta ce s-a finalizat prin întocmirea Rechizitoriului și trimiterea mea și a celorlalți inculpați în judecată. Așa se face că în prezent suntem judecați în baza unei urmăriri penale care a fost realizată după cum rezultă din cele declarate și de Parchet și de Inspecția Judiciară, în integralitatea sa cu implicarea nelegală a SRI.

Cele de mai sus înțeleg să le dovedesc cu documentele anexate și fac mențiunea că îmi manifest disponibilitatea de a da lămuriri atunci când Comisia le va considera necesare.

În plus, vă aduc la cunoștință și împrejurarea că, cel puțin în ceea ce mă privește, instituirea de "beneficiari secundari" este o practică a Anei Manuela Dana - procuror de caz și a Laurei Codruța Kovesi - Procuror-Șef DNA, practica având drept scop strângerea de informații și, ulterior, probe care să permită începerea ori extinderea urmăririi penale pentru fapte de corupție care, prin mine, să conducă la Mazăre și Constantinescu. Am în vedere că încă din ianuarie 2014, în Dosarul 2/P/2014, în care nu am avut și nu am nici în prezent vreo calitate, s-a procedat după același tipic - SRI introdus în anchetă ca "beneficiar secundar" fără autorizarea vreunei instanțe și fără temei legal.

Astfel, în data de 24.01.2014, se obține autorizarea măsurilor de supraveghere tehnică pentru mine, alături de alte persoane fără calitate în dosarul menționat, prin Încheierea nr. 9 a Înaltei Curți de Casație și Justiție. În acest context, se emit mai multe autorizări, de interes pentru mine fiind cea cu nr. 54. După tipicul deja descris, actele sunt înmânate de același procuror de caz doamnei Laura Codruța Kovesi, care instituie în calitate de "beneficiari secundari" UM 0894 București și UM 0127 București. Înștiințează despre aceasta atât Serviciul Tehnic, cât și unitățile respective, stabilind drept persoane de contact procurorul de caz Ana Dana și comisarul-șef Nicolae Dumitru. Și cu această ocazie se indică interioarele telefonice din DNA și numerele acestora de telefon mobil.

Măsurile de supraveghere au fost prelungite în mai multe rânduri, respectiv 06.02.2014, 24.02.2014, 06.03.2014, 04.04.2014. De fiecare dată, ulterior obținerii mandatelor, pe aceeași procedură s-a procedat la desemnarea acelorași "beneficiari secundari".

Vă rog ca în urma analizei să dispuneți măsurile pe care vi le permite competența instituțională pentru soluționarea derapajelor de la lege sesizate prin prezentul demers și identificarea remediilor pentru limitarea efectelor acestor abuzuri.

28.08.2017

Strutinsky Gabriel - Sorin“