Telegrafic

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Telegrafic

Politică 31 Iulie 2009 / 00:00 267 accesări

Nemirschi: Directorul general al AM POS de Mediu şi-a dat demisia

Directorul general al Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional Sectorial (AM POS) de Mediu, Silviu Stoica, şi-a depus demisia pe 15 iulie, aceasta urmînd să devină efectivă din 31 iulie, a declarat, miercuri seară, ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi. „Decizia domnului Silviu Stoica este un gest unilateral. Explicaţiile demisiei le va da domnul Silviu Stoica. Conducerea AM POS Mediu va fi asigurată de un interimar, iar postul va fi scos la concurs în termen legal“, a explicat Nemirschi. Informaţia despre demisia şefului AM POS Mediu apare la o zi după prezentarea raportului Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), din care reiese că în contractul cu firma ploieşteană Ars Advertising au fost comise ilegalităţi, din faza încheierii contractului iniţial, în 2008. Contractul încheiat în 2008 cu Ars Advertising Ploieşti depăşea 958.000 euro fără TVA, iar raportul procedurii a fost semnat de către toţi membrii comisiei de evaluare şi a fost aprobat de directorul general al Direcţiei Generale pentru Managementul Instrumentelor Structurale. Pentru acel contract, Ministerul Mediului a fost sancţionat, marţi, cu 35.000 lei. Stoica a devenit directorul general al AM POS Mediu în ianuarie 2009. Din mai 2007 a fost numit secretar de stat în Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, responsabil cu implementarea programelor de mediu cu finanţări comunitare. Anterior, Stoica a fost timp de trei ani director general al Direcţiei Generale pentru Managementul Instrumentelor Structurale din cadrul Ministerului Mediului. Comisia parlamentară de anchetă în cazul Nemirschi îşi va prezenta raportul pe 10 august.

Politicienii români trebuie să vorbească mai puţin şi să facă mai mult

Directorul executiv al Erste Group Bank, Andreas Treichl, a apreciat, ieri, că oamenii politici ar trebui să vorbească mai puţin şi să facă mai mult, în condiţiile în care România are un potenţial uriaş să iasă mai puternică din criză. El a reacţionat astfel la declaraţiile premierului Emil Boc, care a spus că Guvernul ar putea suprataxa băncile, în condiţiile în care nu îşi respectă angajamentele de finanţare în România. Treichl a afirmat că Erste îşi va respecta angajamentele faţă de România, dar a adăugat că şi autorităţile trebuie să ia măsuri de susţinere a economiei. El a completat că România “îşi are soarta în propriile mîini” şi că Ministerul Finanţelor, la fel ca alte autorităţi implicate, trebuie să se asigure că investiţiile în infrastructură care român în aşteptare în acest moment vor fi realizate. Erste este acţionarul majoritar al BCR, după privatizarea băncii, în 2006.

Ghise: În vacanţă, Parlamentul poate ancheta miniştri toata ziua şi noaptea

Următorul ministru care ar putea fi anchetat de o comisie parlamentară pentru risipirea banului public ar putea fi ministrul Transporturilor, Radu Berceanu. Întrebat la un post de radio dacă nu ar fi mai bine ca Parlamentul să lase anchetele în seama instituţiilor statului care cu asta se ocupă, senatorul liberal Ioan Ghişe a spus că, mai ales atunci cînd este în vacanţă, Parlamentul poate ancheta, conform Constituţiei, “toata ziua şi chiar şi noaptea” dacă se constată nereguli. Ghişe a arătat că “este cunoscut faptul că, mai ales la nivelul miniştrilor, anumite instituţii ale statului acţionează cu multă îngăduinţă. Pentru că acele instituţii, că este vorba de Garda Financiară, de Curtea de Conturi, au conducerile numite politic”. El s-a întrebat retoric: “În clipa cînd se constată, prin semnalări ale presei şi apar şi documente în presă că se face nu risipă, jaf cu banul public, nu este normal ca Parlamentul să înfiinţeze o Comisie de anchetă?”.

Codurile de procedură, adoptate prin asumarea răspunderii?

Reprezentanţii PSD şi PD-L din Comisia juridică a Senatului, Toni Greblă şi Iulian Urban, susţin că proiectele de Coduri de procedură penală şi civilă ar putea fi adoptate prin asumarea răspunderii Guvernului, după modelul urmat şi în cazul Codurilor penal şi civil. Partidele din opoziţie, PNL şi UDMR, nu agreează însă această idee. Vicepreşedintele Comisiei juridice a Senatului, Iulian Urban, a afirmat că, cel mai probabil, Guvernul îşi va asuma răspunderea pe Codurile de procedură după ce aceastea vor fi analizate şi modificate de cele două Comisii speciale. El consideră că o eventuală parcurgere a procedurii parlamentare în acest caz nu îşi are rostul. De cealaltă parte, deputatul PNL Gheorghe Gabor, membru în subcomisia parlamentară pentru Codul civil, a apreciat că nu există nicio justificare pentru asumarea răspunderii de către Guvern pe Codurile de procedură. Guvernul şi-a asumat, pe 22 iunie, răspunderea pe cele două Coduri, penal şi civil, în două şedinţe succesive ale Parlamentului.



12
Pagina a fost generata in 0.1526 secunde