La o săptămână de la Începutul Postului Naşterii Domnului, creştinii ortodocşi cinstesc sărbătoarea care aminteşte de momentul în care Fecioara Maria, în vârstă de trei ani, a fost adusă de părinţii săi, Ioachim şi Ana, la Templul din Ierusalim. Vorbim de Sărbătoarea Intrării în Biserică a Maicii Domnului, orânduită în calendar la 21 noiembrie. În tradiţia populară, sărbătoarea este cunoscută sub numele Vovidenia sau Ovidenia. În această zi este dezlegare la peşte. În popor, ziua Intrării Maicii Domnului în Biserică este considerată o zi magică, pentru că în acest interval se fac previziuni referitoare la oameni şi la vreme. Se spune că, aşa cum va fi vremea în această zi, aşa va fi toată iarna. Astfel, se crede că, dacă în noaptea de Vovidenie va fi cer senin, anul viitor va fi secetos şi pomii nu vor avea rod bogat. În schimb, dacă ninge, va urma o iarnă cu multă zăpadă şi va fi un an roditor. Dacă în ziua praznicului este soare, înseamnă că va urma o vară secetoasă; dacă este nor şi în jurul nostru este o atmosferă apăsătoare, în timpul anului apar tot felul de epidemii. În schimb, dacă ninge, va urma o iarnă grea. În tradiţia populară, în seara de Vovidenie se deschid cerurile şi credincioşii înţeleg graiul animalelor. În popor, sărbătoarea este asociată cu simbolurile luminii: candela, lumânarea, focul şi soarele. De aceea, se spune că este bine ca o candelă să fie aprinsă în casa fiecărui credincios, iar focul să ardă în cămin toată noaptea, pentru ca în viaţa copiilor din fiecare familie să vină norocul. Totodată, din vremuri îndepărtate, în numeroase zone din ţară se împlineşte un ritual care, spun credincioşii, alungă bolile: în fiecare gospodărie, la icoana Maicii Domnului se pune un vas cu apă proaspătă şi se aprinde o lumânare. Tradiţia spune că, fiind consumată dimineaţa, apa respectivă are puteri magice şi este un remediu dovedit pentru o mulţime de boli.

SĂRBĂTOAREA ESTE CINSTITĂ PRIN RUGĂCIUNE ŞI OFRANDE

Ovidenia este cinstită de credincioşi prin evlavie şi prin ofrande. Numeroase bucate de post, peşte şi lumânări sunt duse la biserică şi sfinţite. Apoi, aceste ofrande sunt împărţite copiilor şi săracilor din comunitatea respectivă. În ziua praznicului, la biserică se fac pomeniri pentru cei care au murit în condiţii suspecte, înecaţi şi fără lumânare. Tot de Ovidenie se ung ușile și ferestrele cu usturoi, pentru a feri casa de farmece. În mediul rural, fetele necăsătorite, care vor să-şi afle ursitul, merg la fântâna din sat cu o lumânare albă. La cântatul cocoşului, fiecare fată aprinde lumânarea aşezată pe marginea fântânii şi priveşte în fântână. În tradiția populară se crede că, pe luciul apei, fata care împlineşte ritualul vede chipul ursitului. Gospodarii care împlinesc an de an tradiţiile specifice sărbătorii spun că praznicul Ovideniei le aduce spor în hambare şi belşug în gospodărie.