Din nou, a treia oară, studenți și cadre didactice ale Institutului Național al Magistraturii au executat o demonstrație pe treptele Curții de Apel din București. Sugerând că se desfășoară o manifestație de protest a judecătorilor și procurorilor care lucrează în această instituție. Și tot din nou, conducerea Curții de Apel a comunicat: unu - că nu este implicată în acest protest și doi - că protestul nu e legal. După care, la fel ca și primele dăți, nu s-a mai întâmplat nimic. Numai că, de această dată, e groasă rău. Și vom vedea de ce.

În celelalte două ieșiri la rampă deschisă, protestatarii manifestau împotriva intențiilor majorității parlamentare de a elabora acte normative cu care ei nu erau de acord. De data aceasta, însă, protestul s-a referit la prima lege a justiției din pachetul celor trei care, prin decizia Curții Constituționale a României, a fost declarată validă și pe care președintele Klaus Iohannis a fost silit să o promulge. Așadar, cei care au protestat pe treptele Curții de Apel se pretind a fi magistrați și se declară împotriva unui act normativ pe care sunt obligați să-l aplice. Să înțelegem că nu-l vor aplica?

În al doilea rând, e interesant de văzut cine sunt acești demonstranți. Pe câțiva dintre ei opinia publică îi cunoaște și i-a putut identifica cu ușurință. Cum ar fi de pildă controversatul și excentricul judecător Cristi Danileț. Alături de el au putut fi văzuți și alți trei-patru magistrați controversați, sancționați sau chiar dați afară din magistratură. Dar ceilalți? Și mă refer aici la grosul protestatarilor. Ei bine, aceștia nu sunt magistrați, așa cum au lăsat să se înțeleagă. Ei sunt eventual, și în cel mai bun caz, viitori magistrați. Sunt cursanți ai Institutului Național al Magistraturii (INM), care își are sediul relativ în apropierea Curții de Apel, pe Bulevardul Regina Elisabeta, în clădirea care, în trecut, a adăpostit Ministerul Justiției. Acești tineri cursanți, care își doresc să ajungă magistrați în urma unor examene, au fost îndemnați să protesteze de unii dintre profesorii lor. Iar profesorii au autoritate. Fie și numai pentru că au pâinea și cuțitul. Tocmai le-au predat o lecție de neconstituționalitate. Tocmai i-au trimis să exerseze modalități prin care să fie călcată în picioare legea fundamentală a statului, care le cere judecătorilor să aplice legea și în niciun caz s-o conteste. Manifestația a avut un caracter politic. Dar Constituția le interzice magistraților să participe la acțiuni cu caracter politic.

În perioada 10 iulie - 30 octombrie se desfășoară concursul de admitere la INM. Acești cursanți dau examen. Ei pot reuși sau nu. Dacă reușesc, vor absolvi Institutul și se vor alege cu o leafă consistentă. Dacă nu, va trebui să se îndrepe către alte profesii juridice. Pentru ei miza este mare. La fel se pune problema și în cazul celor deja admiși, care sunt cursanți. Și unii și alții sunt o masă de manevră excelentă. Sunt tineri ușor de manipulat. Acest tip de manipulare contribuie la spălarea lor pe creier. După ce învață astfel să dea de pământ cu majoritatea parlamentară a unui stat, astfel cum a rezultat ea din alegeri democratice, după ce și-au arătat mușchii arătând că pot încălca legea fundamentală, ei ajung în sistemul de justiție unde urmează să împartă dreptatea.

Sunt câteva dintre numeroasele argumente care demonstrează că, în sine, acțiunea de protest - a treia de acest fel - este extrem de nocivă. Și atunci nu ar fi oare cazul să ne punem câteva întrebări? Unu: cine patronează acest institut? Răspuns: Consiliul Superior al Magistraturii. Doi: care este reacția CSM, care subordonează INM, după ce, a treia oară, studenții, incitați de cadrele didactice, împreună cu câțiva judecători și procurori controversați și sancționați, protestează politic împotriva legilor promovate de o majoritate parlamentară? Trei: cum se face că CSM a rămas surd la comunicatele Curții de Apel care se dezice repetat de asemenea acțiuni, precizând că ele nu sunt legale? Patru: de ce nu sunt sancționați deîndată profesorii care i-au transformat pe cursanți într-o masă de manevră?