Operaţiile de transplant de pancreas au fost reluate la Cluj în 2014, după o pauză de aproape un deceniu, astfel că din ianuarie şi până în octombrie au fost făcute şase operaţii, a declarat Mihai Lucan, şeful Clinicii de transplant renal de la Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj. ”Am reluat în acest an, mai ales că această operaţie este esenţială la pacienţii cu diabet de tip 1. Selecţia pacienţilor este foarte riguroasă”, a spus Lucan. Medicul a precizat că pacienţii operaţi anul acesta sunt în stare bună, explicând că transplantul de pancreas este o intervenţie complexă, iar evoluţia post-operatorie este grea, un pacient având nevoie câteodată să stea şi trei luni în spital până îşi restabileşte funcţia. La rândul lui, prof. univ. dr. Irinel Popescu, şeful Centrului de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic din Institutul Clinic Fundeni, a spus că, începând din 2013, în România s-a înregistrat o creştere importantă a activităţii de transplant. Saltul realizat de România în 2013, când, de pe ultimele locuri în privinţa transplantului, România a ajuns pe locul 2, după Luxembrug, cu o creştere de sută la sută a numărului de operaţii, a fost evidenţiat şi de medicii străini prezenţi, miercuri, la Congresul Romtransplant de la Bucureşti. În 2014, în România au fost până în prezent 110 donatori, fiind realizate 102 transplanturi de ficat, şase de pancreas, trei de inimă, 220 de rinichi, 60 de cornee şi tot atâtea de os. Coordonatorul naţional de transplant, Victor Zota, a spus că, din 2015, vor fi deschise patru bănci de celule şi ţesuturi, la Bucureşti, Iaşi, Timişoara şi Târgu Mureş.