Preşedintele american Donald Trump a lansat un nou atac la adresa bugetului consacrat apărării de aliaţii SUA din NATO şi a practicilor comerciale europene, în cadrul unei sesiuni neprogramate cu uşile închise care a început joi dimineaţa la summitul Alianţei nord-atlantice de la Bruxelles, au indicat două surse citate de agenţia Reuters.

Liderii NATO le-au cerut reprezentanţilor Ucrainei şi Georgiei, care sunt partenere ale Alianţei, să părăsească sala, în vederea sesiunii rezervate doar aliaţilor, au adăugat sursele. Cu acest prilej, liderul de la Casa Albă şi-a înăsprit semnificativ tonul în privinţa cheltuielilor militare ale aliaţilor, menţionând Germania, Spania şi Belgia şi insistând ca obiectivul de 2% din PIB să fie atins într-un interval mai scurt de timp, au spus sursele. Totuşi, Trump nu a ameninţat cu retragerea din NATO, au menţionat două surse aliate, potrivit Reuters.

Agenţia dpa a transmis, tot "pe surse", că Trump le-a spus în cadrul sesiunii celor 28 de omologi ai săi că, dacă nu îşi majorează în mod adecvat bugetul apărării, SUA ar putea continua pe cont propriu în materie de apărare.

Surse diplomatice concordante citate de France Presse au explicat că preşedintele american "a profitat de timpul alocat discursului său pentru a reveni la problema" cheltuielilor militare şi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, "a convocat prin urmare o reuniune extraordinară" pe această temă.

Iar acesta nu a fost singurul subiect arzător al discursului lui Trump. Acesta şi-a reluat joi criticile la adresa Germaniei. ''Germania a început să-i plătească Rusiei, ţară de care vrea să fie protejată, miliarde de dolari pentru necesarul său de energie provenind dintr-un nou gazoduct ce are ca sursă Rusia. Este inacceptabil!'', a scris pe Twitter, joi dimineaţă, liderul de la Casa Albă. Această nouă critică, similară celei din ajun, survine după o întâlnire avută miercuri, în marja summitului NATO, cu cancelarul german Angela Merkel, cu care Trump a afirmat că se află în „foarte bune relaţii”. „Toate ţările NATO trebuie să-şi respecte angajamentul privind alocarea a 2% din PIB pentru apărare, iar această proporţie trebuie să ajungă în final la 4%”, a scris Donald Trump într-un alt tweet. „Cererea lui Trump nu este serioasă şi nu se înscrie în politica oficială a SUA; ea erodează sensul declaraţiei comune a NATO şi subliniază că nicio creştere a cheltuielilor nu este susceptibilă a-l mulţumi pe Trump”, este de părere Erik Brattberg, director al programului Europa desfăşurat de Fundaţia Carnegie.

Donald Trump şi Angela Merkel au avut ocazia de a-şi oferi explicaţii în timpul unei întâlniri tęte-a-tęte, desfăşurată miercuri după prima sesiune de lucru a summitului NATO. Liderul american, care şi-a schimbat tonul, a precizat că a discutat despre proiectul gazoductului Nord Stream între Rusia şi Germania, proiect căruia i se opune, dar a refuzat să detalieze. În ceea ce o priveşte, Angela Merkel s-a declarat mulţumită că „a avut ocazia de a avea un schimb de opinii” cu preşedintele SUA. „Suntem parteneri, suntem buni parteneri şi dorim să continuăm să cooperăm în viitor”, a menţionat cancelarul german.

La sosirea la sediul NATO, joi dimineaţă, pentru dezbateri despre Ucraina, Georgia, Afganistan şi Irak, liderii statelor aliate au evidenţiat ambianţa „pozitivă” a schimburilor de opinii cu liderul american. Dificultatea discuţiilor dintre Trump şi liderii statelor aliate a fost evidenţiată miercuri tot de liderul de la Casa Albă, care a spus că întâlnirea sa cu preşedintele rus Vladimir Putin, prevăzută pentru 16 iulie la Helsinki, ar putea fi „mai uşoară” decât summitul NATO.

Cincisprezece state membre NATO, printre care Germania, Canada, Italia, Belgia şi Spania, alocă pentru apărare mai puţin de 1,4% din PIB în acest an şi sunt incapabile să-şi respecte angajamentul, ceea ce îl irită pe preşedintele american, care a cerut, pe Twitter, ca aliaţii să-şi aducă „IMEDIAT” cheltuielile pentru apărare la nivelul de 2% din PIB.