Aaaoooooaaaa! Bla-bla-bla-bla-blaaaaaaaa! Sînt doar două din semnalele acustice prin intermediul cărora şi-a anunţat prezenţa în judeţul nostru ministrul Nicolăescu, acest Tarzan al Sănătăţii! A venit, sărind de pe o liană pe alta, ca să se dea Tarzan în faţa constănţenilor! Păcat că nu l-aţi văzut cum se bătea cu pumnul în piept, urlînd răguşit că a făcut şi că a păţit! Se dă Nicolăescu drept Tarzan şi sănătatea abia dacă se mai ţine într-un picior! Avem de-a face, dacă ţinem cont de trecutul său de contabil, cu un Tarzan cu mînecuţe. Sigur, nu este Nicolăescu singurul Tarzan din guvernul ăsta, cum eronat au crezut iubitorii filmelor de animaţie! Ce-i drept, dumnealui răcneşte cel mai tare că sănătatea-i pe picioare! Are Tarzan o gură numa’ bună pentru lauda de sine! Sănătatea e la pămînt şi Tarzan ministrul se bate cu pumnii amîndoi în piept… Dacă îl întrebi de reforma din Sănătate, Tarzan îţi răspunde din toţi plămînii în stilul său caracteristic. Adică în stilul caracteristic al Guvernului Tarzan. Stiţi răspunsul, nu-i aşa? Bla-bla-bla-bla. În materie de laudă de sine,Tarzan al Sănătăţii îi întrece pe toţi miniştrii! Domnule, ăsta nu are rival! I-aţi ascultat ultimul discurs? Sună cam aşa: ”Eu am făcut, eu am dres, eu am doborît!” Deşi e cam pirpiriu, cu toate că se dă forţos în ciuda tuturor evidenţelor, Tarzan al Sănătăţii se strofoacă să ne arate muşchii. Sănătatea dă să-şi dea duhul, cu ochii ieşiţi din orbite după reforma care nu mai vine, şi Tarzan îşi umflă muşchii! Obişnuieşte Tarzan al Sănătăţii, ca şi ceilalţi colegi de-ai săi din Guvern, să se dea deseori peste cap, precum zmeul din poveste, dar nu se produce nici o minune! Vocalizele produse, deunăzi, la Constanţa au provenit, mă refer la sursă, dintr-o profundă gargară portocalie. De atîta ţipat şi autolăudat, a făcut gîlci. Nu e roşu în gît, cum ar fi normal, după vorbă, după port, ci portocaliu, din cauza alegătorului candriu. S-a umflat tărîţa în domnii miniştri! La început, pentru că se încurcau în scutece, chestiune care este valabilă şi astăzi, erau şi dumnealor mai omenoşi şi mai modeşti. Acum, ca să vezi şi să nu crezi, fiecare ministru al actualului guvern este un Tarzan al României! De cînd România a devenit o junglă, dumnealor se simt în mediul lor. Faţă de Tarzan cel autentic, exemplarele noastre se remarcă printr-un strigăt miorlăit de luptă. Pe urmă, datorită constituţiei şi apucăturilor autohtone, care urmează strict filonul balcanic, modestia nu-i dă afară din Guvern. Degeaba se agită modestia pe lîngă Tarzan al Sănătăţii, că nu poate să-l dea afară! Zice Tarzan al Sănătăţii că e spaţiul lui locativ. Lauda de sine, care este scoasă în evidenţă prin diverse sunete tarzaniene, reprezintă un baraj greu de trecut. Uitaţi-vă şi la premier. De cînd i-a intrat lui în cap că ne bagă pe blat în Europa, nu-i mai ajunge nimeni la nas! Zilele trecute, s-a dat Tarzan în plenul Parlamentului. Ar fi fost mult mai fotogenic şi convingător dacă îi amenajau aliaţii o cracă în sectorul lor. De altfel, după lauda de sine a premierului Tarzan, care a tras toată turta pe spuza lui în ce priveşte integrarea în U.E., ne aşteptam la o intrare mult mai spectaculoasă în Parlament. Criza de liane şi sălcii plîngătoare ne-a văduvit de o apariţie triumfală a premierului Tarzan! Aaooooooaaaooooaaaaaa! Bla-bla-bla-bla. Specialiştii în bla-bla-bla-uri susţin că acestea, adică bla-bla-bla-urile, ar fi creaţia de căpătîi a Tarzanilor guvernamentali, cărora li se cuvin drepturi de autor. România a devenit ţara lui Tarzan. Tot mai mulţi politicieni aflaţi la putere se grăbesc să intre în pielea lui Tarzan. De cînd aşteaptă ei momentul ăsta! Politicienii portocalii, indiferent de sex, a se reţine amănuntul ăsta, se dau cu fundul de pămînt ca să intre grabnic în pielea lui Tarzan. O vedem deseori la televizor pe o ofuscată intrată în pielea lui Tarzan care ne avertizează că ea este la putere şi noi trebuie să facem ciocul mic! Tot felul de Tarzani şi Tărzănele se ocupă, utilizînd abuziv mandatul de ales al poporului, cu măsurarea ciocului populaţiei ostenite! Dacă nu au altceva mai bun de făcut…