Unde majorezi salariul minim și unde crapă

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Efecte negative

Unde majorezi salariul minim și unde crapă

Economie 06 Iulie 2017 / 17:05 1441 accesări

Majorările salariale succesive și grăbite fac orice, numai bine nu, avertizează analiștii economici

Majorările salariale succesive și grăbite fac orice, numai bine nu, avertizează analiștii economici

Noul plan de guvernare indică încă trei majorări ale salariului minim, până la 2.400 lei în 2020, pe lângă cele 12 operate de autorități în ultimii opt ani. În opinia analiștilor financiar-bancari, creșterile salariale s-au făcut într-un ritm foarte accelerat, care n-a urmat nicidecum curba productivității mediului de afaceri. Și acum, ca și-n trecut, efectele negative pe termen scurt sunt palpabile: descurajarea antreprenoriatului, creșterea șomajului în rândul tinerilor și accentuarea diferențelor dintre firmele mici și mari. Efectele pozitive ar fi pe termen lung, dar sunt improbabile.

NU, NU, NU Majorarea repetată a salariului minim generează efecte negative pe termen scurt, care vor persista și vor contra efectele pozitive pe termen mediu și lung (chiar dacă acestea sunt improbabile), potrivit unei analize realizate de președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), Iancu Guda - „Salariul minim pe economie a fost majorat de 12 ori în ultimii opt ani, noul plan de guvernare indicând alte trei majorări până în 2020, când acesta ar urma să ajungă la 2.400 lei, față de 1.450 lei în prezent. Ponderea salariului minim în nivelul mediu era de 27% în 2008 și poate depăși 60% până în 2020. Dinamica va confirma că majorările consecutive ale salariului minim pe economie s-au realizat într-un ritm foarte accelerat, care nu a fost susținut de evoluția corespunzătoare a productivității mediului de afaceri. În acest context, mă aștept la persistența efectelor negative pe termen scurt: descurajarea antreprenoriatului, accentuarea diferențelor dintre firmele mari și cele mici și creșterea șomajului în rândul tinerilor“. Conform studiului, programul de guvernare 2017 - 2020 propune o serie de modificări de ordin fiscal, social și investițional. Din perspectiva remunerării muncii și sarcinii fiscale aferente, există două propuneri cu impact important asupra companiilor. Unu - nivelul salariului minim brut în România, în următorii patru ani, va fi de 2.000 lei în 2018, 2.200 lei în 2019 și 2.400 lei în 2020. Pentru cei cu studii superioare, salariul minim va fi de 2.300 lei în 2018, 2.640 lei în 2019 și 3.000 lei în 2020. În prezent, salariul minim brut este de 1.450 de lei pe lună. Doi - reducerea impozitului pe venit de la 16 la 10% și a contribuțiilor de la 39,25 la 35%, începând cu 1 ianuarie 2018. În acest fel, costurile pe muncă vor scădea de la 175 euro, cât sunt în prezent, pentru plata a 100 euro net, la 161 euro.

ZERO ELASTICITATE Potrivit analizei, câteva sectoare au înregistrat o creștere constantă a cheltuielilor cu personalul, raportat la totalul cheltuielilor de exploatare. Astfel, cu excepția sectorului IT, unde creșterea salariilor se înregistrează pe fondul excesului de cerere, restul segmentelor înregistrează o pondere semnificativă a angajaților plătiți la nivelul salariului minim - „Pe termen scurt, efectele sunt vizibile cu preponderență la nivel microeconomic și sunt mai degrabă negative. Companiile românești arată o elasticitate destul de redusă - drept dovadă, creșterile consumului au fost însoțite de avansul importurilor și urcarea mult mai lentă a producției interne. Un exemplu elocvent - sectorul fabricării produselor textile, care înregistrează, în ultimii trei ani, cel mai ridicat procent al companiilor insolvente (raportat la numărul firmelor active)“. Studiul AAFBR mai indică și o relativă plafonare a numărului de companii nou înființate, în perioada 2011 - 2015, și o revenire lentă ulterior. În orice caz, numărul de companii care și-au întrerupt activitatea este de 2,3 ori mai mare decât cel al SRL-urilor nou înființate.



12