Vinerea sîngeroasă în Irak

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Vinerea sîngeroasă în Irak

Externe 24 Iunie 2006 / 00:00 1141 accesări

Guvernul irakian a instituit, vineri, interdicţie de circulaţie la Bagdad, între orele 14.00 - 18.00, interzicînd circulaţia vehiculelor şi pietonilor. O interdicţie de circulaţie cu autovehiculul fusese deja instituită în capitala irakiană, între orele locale 11.00 şi 15.00.

Circa 27 de persoane şi-au pierdut viaţa în Irak şi alte peste 50 au fost rănite în mai multe atacuri ale insurgenţilor sunniţi, în cursul zilei de vineri. Cel mai sîngeros atac s-a produs în oraşul Hibhib, situat în nordul Irakului, în apropiere de Baquba. O bombă amplastă într-un coş de gunoi de la ieşirea dintr-o moschee şiită a fost detonată în momentul ieşirii credincioşilor de la rugăciune, omorînd 12 persoane şi rănind alte 20. În Basra, un terorist kamikaze s-a aruncat în aer în mijlocul unei pieţe foarte aglomerate. Zece persoane au fost ucise şi alte 18 rănite, inclusiv doi poliţişti. În Bagdad, două persoane şi-au pierdut viaţa în două atacuri separate. Reţeaua al-Qaida din Irak, care a ameninţat cu răzbunarea morţii liderului său, Abu Musab al-Zarqawi, a lansat atacuri sîngeroase la Bagdad, în ultimele zile.

Comandantul forţei multinaţionale din Irak, generalul american George Casey, a acuzat Iranul că desfăşoară operaţiuni teroriste în Irak, prin intermediul unor grupări asociate. Într-o conferinţă de presă la care a participat şi secretarul american al Apărării, Donald Rumsfeld, generalul Casey a subliniat că nu deţine totuşi dovezi care să ateste prezenţa unor iranieni ce organizează atacuri în Irak. Potrivit acestuia, implicarea Iranului este unul dintre elementele ce explică violenţele din această ţară, alături de organizaţia al-Qaida, miliţiile şi insurgenţii sunniţi. George Casey susţine că implicarea regimului de la Teheran a devenit tot mai notabilă, de la începutul anului.

Noua acuzaţie survine după ce purtătorul de cuvînt al Ministerului iranian al Afacerilor Externe, Hamid Reza Assefi, a reafirmat că ţara sa nu doreşte să negocieze cu Statele Unite în privinţa Irakului, în pofida solicitării autorităţilor de la Bagdad. În luna martie, administraţia Statelor Unite l-a autorizat pe ambasadorul american în Irak, Zalmay Khalilzad, să discute direct cu autorităţile iraniene pe această temă. Iranul a acceptat propunerea, dar cîteva săptămîni mai tîrziu a declarat că atitudinea Statelor Unite împiedică negocierile.

Pe de altă parte, principala organizaţie americană de apărare a libertăţilor civile, Uniunea Americană pentru Libertăţi Civile, a intentat, joi, un proces Pentagonului, cerînd publicarea documentelor din ancheta privind moartea a 24 de civili la Haditha, în Irak. Organizaţia solicită, în virtutea legii accesului la informaţie, documente referitoare la toate decesele cauzate de forţele americane printre civilii din Irak şi Afganistan, de la 1 ianuarie 2005 pînă în prezent. Puşcaşii marini americani au fost acuzaţi de uciderea a 24 de civili neînarmaţi la Haditha, pe data de 19 noiembrie, după ce un coleg al lor şi-a pierdut viaţa în explozia unei mine. Serviciul de cercetări penale al armatei anchetează incidentul, dar pînă în prezent, nicio persoană nu a fost inculpată. O altă anchetă vizează să verifice dacă puşcaşii marini au încercat să îşi ascundă faptele.

Saddam Hussein a renunţat la greva foamei

Fostul preşedinte irakian a încetat greva foamei declanşată, joi, în semn de protest faţă de asasinarea unuia dintre avocaţii săi, a anunţat, vineri, armata americană. Saddam Hussein a reînceput să mănînce din 22 iunie, la ora cinei, după ce refuzase să servească masa de prînz. Unul dintre avocaţii fostului dictator, Khamis al-Obeidi, a fost asasinat miercuri, după ce fusese răpit de la domiciliul său din Bagdad, de bărbaţi care s-au prezentat, potrivit familiei lui, drept agenţi ai Ministerului irakian de Interne. Ceilalţi foşti demnitari de rang înalt ai regimului lui Saddam, ce se alăturaseră acestuia în greva foamei, şi-au încetat şi ei acţiunea de protest.in a reînceput să mănînce din 22 iunie, la ora cinei, după ce refuzase să servească masa de prînz.



12