Deputatul PSD Adrian Solomon a depus la Senat un proiect legislativ care prevede instituirea Zilei Mărţişorului, respectiv 1 martie, ca zi de sărbătoare naţională, pentru „oficializarea şi promovarea unei sărbători populare româneşti ancestrale incluse în patrimoniul universal în anul 2017”. „Se instituie ziua de 1 martie - Ziua Mărţişorului, ca zi de sărbătoare naţională. Ziua Mărţişorului poate fi marcată de către autorităţile publice centrale şi locale şi de celelalte instituţii ale statului, de către societatea civilă şi persoane fizice şi juridice de drept public ori privat, prin organizarea şi/sau participarea, în ţară şi peste hotare, la programe şi manifestări educative, de voluntariat, cu caracter social, cultural, artistic sau ştiinţific, dedicate acestei sărbători naţionale, luând în considerare combinaţia culorilor albă şi roşie drept culori specifice ale zilei. Autorităţile administraţiei centrale şi locale pot acorda sprijin logistic şi pot aloca fonduri din bugetere proprii în vederea organizării şi delurălii în bune condiţii a manifestărilor prevăzute la art. 2 în limita alocaţiilor bugetare aprobate”, prevede propunerea legislativă.

Iniţiatorul proiectului legislativ, deputatul PSD Adrian Solomon, susţine că instituirea Zilei Mărţişorului ca sărbătoare naţională va conserva, transmite şi revitaliza practicile culturale asociate zilei de 1 martie ca element al patrimoniului cultural.

„Ziua naţională a Mărţişorului va oferi un cadru propice conservării, promovării, punerii în valoare, transmiterii şi revitalizării practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie ca element al patrimoniului cultural imaterial definitoriu pentru poporul român şi comunităţile istorice româneşti din jurul graniţelor şi Balcani sau din diaspora emergentă şi factor de coeziune cultural-identitară”, se arată în expunerea de motive a proiectului legislativ.

Adrian Solomon aminteşte că mărţişorul a fost înscris în decembrie 2017, în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii. „Mărţişorul reprezintă o marcă distinctivă şi un element specific de autenticitate a expresiei culturale tradiţionale româneşti. El constituie unul din cele şapte elemente româneşti incluse de UNESCO în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanitţii, alături de Doina, Ritualul Căluşului, Tehnicile tradiţionale de realizare a Scoarţei, Colindatul de ceată bărbătească, Tehnicile de prelucrare a ceramicii de Horezu şi Jocul fecioresc de Ticuş”, a subliniat Solomon.

Propunerea legislativă a fost înregistrată la Senat, ca primă Cameră sesizată, Camera Deputaţilor fiind decizională.