Banca Naţională a României (BNR) nu are intenţia de a descuraja creditarea, ci este interesată de o creditare sănătoasă, echilibrată pe componente şi sustenabilă, a declarat marți guvernatorul BNR, Mugur Isărescu - „Pentru că au fost suficient de multe interpretări în presă, în media, despre intenţiile noastre, trebuie să o spun de la început foarte clar că nu avem niciun gând să descurajăm creditarea. Dimpotrivă, vrem să o încurajăm. Dar, într-adevăr, ne interesează o creditare sănătoasă. De ce? Pentru că şi o parte din dezintermediere, din scăderea creditării la care am asistat în ultimii doi ani, chiar trei ani, provine din faptul că unele credite nu au fost sustenabile. Deci s-au dus în direcţii în care nu aveau cum să continue“. Potrivit guvernatorului, banca centrală intenţionează ca în lunile de vară să discute cu Asociaţia Română a Băncilor şi cu autorităţile române nebancare despre cum să devină creditarea un motor al creşterii economice durabile. Isărescu a reamintit că deşi gradul de intermediare financiară din România se plasează la cel mai scăzut nivel dintre ţările membre ale UE, el se menţine pe un trend descendent, respectiv la 27% din PIB la finele lui 2017, faţă de vârful de 40% atins în 2011. În opinia sa, declinul intermedierii financiare s-a produs în condiţiile în care s-au constatat creşteri ale creditului acordat sectorului privat, de 5% în 2017, şi de peste 6% în termeni anuali, în perioada ianuarie - aprilie din 2018 - „Stimulii fiscali nu pot să fie folosiţi la infinit şi atunci pentru a avea creştere economică în România. BNR este interesată de creşterea economică, însă de una de durată. Trebuie să vedem cu ce înlocuim aceşti stimuli fiscali care îşi vor diminua din importanţă. Creditul sănătos, echilibrat și sustenabil poate să fie un motor important“. De asemenea, guvernatorul BNR a afirmat că multe companii sunt subcapitalizate şi nu pot fi finanţate - „Dacă acest aspect nu va fi înţeles, unii vectori de comunicare din societate vor continua să acuze băncile că nu au grijă de economia reală şi că întorc spatele firmelor. Și băncile au sarcina de a explicat acest aspect. Oricum, într-o discuţie referitoare la dinamica încă modestă a creditului neguvernamental nu ar trebui pierdut din vedere nici rolul jucat de incertitudinea legislativă creată de iniţiative care vizau profilul de risc, nu doar la creditele viitoare, ci şi la stocul existent (darea în plată, spre exemplu).