După ce a fost refuzat de aproape toate statele UE, şi menţionăm aici Germania, preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a reuşit să îşi găsească spaţiu de miting electoral la Sarajevo. Populaţia nu s-a bucurat atât de tare pe cât se aştepta poate, Erdogan, ba chiar dimpotrivă. Potrivit AFP, citat de agerpres.ro, această reuniune electorală este organizată cu mai puţin de o lună înaintea alegerilor prezidenţiale şi legislative pe care el le-a convocat pentru 24 iunie şi se adresează diasporei turceşti, care are peste 3 milioane de alegători, între care 1,4 milioane în Germania. Mai multe mii de turci, veniţi din toată Europa, se înghesuiau în sala Zetra, patinoar al Jocurilor Olimpice de Iarnă din 1984, unde au fost instalate de sâmbătă două portrete imense ale lui Recep Tayyip Erdogan şi Ataturk, primul preşedinte al Turciei. "Dacă ni se spunea să mergem la capătul lumii, noi ne-am fi dus la capătul lumii cu el. Dacă ni se spunea să murim pentru el, noi am muri pentru el", spune în aşteptarea şefului statului turc un student de 20 de ani, venit cu autobuzul din Dortmund, în timp ce ambianţa era din ce în ce electrizantă odată cu trecerea minutelor.

În aprilie, autorităţile olandeze şi austriece au avertizat că nu sunt favorabile organizării unei astfel de reuniuni politice. La Sarajevo nu există însă niciun risc pentru o astfel de respingere din partea şefului politic al bosniacilor musulmani, Bakir Izetbegovic, invitat la nunta fiicei preşedintelui turc în 2016. Formaţiunea sa politică, SDA, îşi afişează apropierea faţă de Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP) al lui Recep Tayyip Erdogan. Potrivit presei bosniace, AKP intenţionează de altfel să-şi deschidă în viitorul apropiat o filială în Bosnia. Sprijinul este departe de a fi general, aşa cum arată titlurile ziarelor bosniace duminică. "Locuitorii din Sarajevo se amuză: astăzi Erdogan, mâine Putin, poimâine ... de ce nu Assad?", scrie cotidianul Vecernji List, potrivit căruia "reuniunea pentru sprijinirea „sultanului” va dura opt ore".

"Nu este o problemă când Putin vine în Serbia, pentru ce ar fi una ca Erdogan să-şi ţină un miting la Sarajevo?", se întreabă la rândul său un alt participant la miting.

Membru bosniac musulman al preşedinţiei tripartite bosniace, Bakir Izetbegovic, s-a declarat recent conştient că invitatul său "nu este iubit în Occident şi că numeroşi bosniaci frustraţi nu-l iubesc". "Care este problema? Problema este că el este un responsabil musulman puternic aşa cum noi nu am avut de mult timp". Mulţi văd în această vizită expresia unui "neo-otomanism". Balcanii, în special Bosnia, au fost sub tutela otomană peste patru secole, până în 1878. Regizorul din Sarajevo Dino Mustafic a ironizat pe contul său de Twitter această adunare "emoţionantă şi romantică a timpurilor coloniale",unde "săracul subiect local îşi va aplauda cu fervoare sultanul". În cursul unei conferinţe de presă susţinute cu Bakir Izetbegovic, Recept Tayyip Erdogan s-a grăbit să-şi asigure gazdele: "Turcia nu are un program ascuns şi nu a avut niciodată unul decât bunăstarea, unitatea şi dezvoltarea economică a Bosniei-Herţegovina". Turcia a jucat un rol important în reconstrucţia acestei mici ţări din peninsula balcanică după războiul intercomunitar din anii 1992-1995 şi duce o politică de investiţii dinamică, ca de altfel în toate ţările balcanice.

Jumătate din cei 3,5 milioane de cetăţeni ai Bosniei-Herţegovina sunt bosniaci musulmani, o treime sunt sârbi ortodocşi, croaţii catolici constituind 15% din populaţie.