“Nunta lui Figaro“, premieră absolută pe scena constănţeană

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
În Anul Internaţional Wolfgang Amadeus Mozart

“Nunta lui Figaro“, premieră absolută pe scena constănţeană

Cultură 17 Octombrie 2006 / 00:00 916 accesări

Cea mai nouă producţie a Companiei de Operă a Teatrului Naţional de Operă şi Balet “Oleg Danovski“, “Nunta lui Figaro“, a avut, duminică seară, premiera oficială, în prezenţa unui public numeros. Marcînd un eveniment important pentru istoria culturii universale, dar şi pentru activitatea culturală a oraşului Constanţa - împlinirea a 250 de ani de la naşterea geniului muzicii universale Wolfgang Amadeus Mozart, această operă de circulaţie mondială a fost montată pentru prima dată pe scena de la malul mării. Spectacolul promite să devină unul dintre titlurile de referinţă din repertoriul Companiei de Operă constănţene, fiind de concepţie clasică, dar într-o abordare regizorală modernă, tinerească, proaspătă, cu o poveste privită ceva mai cinic decît pînă acum, potrivit viziunii cunoscutului Ştefan Neagrău. “Ideea spectacolului meu, compusă de fapt din două idei complementare: prima (cu caracter general) este aceea că în centrul căutării fericirii personale se află nevoia omului de a fi iubit. A doua (cu aplicare strictă la acest titlu): într-o lume în care bărbaţii fac regula jocului căreia femeile i se supun, iţele ascunse ale vieţii sînt trase, de fapt, de femei“, mărturiseşte regizorul Ştefan Neagrău.

Regizorul Ştefan Neagrău propune constănţenilor un Mozart provocator, sarcastic, viguros...

Realizatorii acestei producţii au mizat, pentru seara premierei, pe o distribuţie combinată, de mare succes, formată atît din interpreţi ai teatrului, cît şi din afara instituţiei: Răzvan Georgescu în rolul Figaro, de la Teatrul de Operă din Braşov, Stefan Popov, în rolul Contelui Almaviva, de la Teatrul Naţional de Operetă Bucureşti, Mădălina Diaconescu, în rolul Susannei. Celelalte personaje au fost interpretate de artiştii Companiei de Operă din Constanţa: Bartolo - Constantin Acsinte, Basilio - Ciprian Done, Cherubino - Claudia Codreanu, Don Antonio - Laurenţiu Severin, Don Curzio - Bogdan Secula, Contesa - Elena Rotari, Marcelina - Gabriela Dobre, Barbarina - Silvia Dumitrescu şi Majordomul - Mihail Motovilov. Artiştii s-au remarcat nu doar prin calităţile vocale deosebite, ci şi prin jocul actoricesc extraordinar. De altfel, aceasta a fost şi dorinţa declarată a regizorului ca, în tot acest amalgam care înseamnă un spectacol de operă, de la orchestră, pînă la lumini, decoruri şi costume, să nu se piardă din vedere înţelegerea personajelor din operă, reacţiile, stilul de joc, toate nuanţele pe care le presupun stilul şi muzica. Regizorul a propus constănţenilor un Mozart provocator, sarcastic, viguros, deşi, în conştiinţa multora, Mozart este delicat, elegant, graţios... Spectacolul a fost cu adevărat grandios, atît din punct de vedere al costumelor care se menţin în spiritul epocii, creaţie a scenografei Eugenia Tărăşescu Jianu, cît şi al jocului actoricesc şi al decorului compus din module mobile. Coregrafia îi aparţine lui Mihai Motovilov, orchestra a fost dirijată de maestrul Radu Ciorei, maestru cor fiind Adrian Stanache. “Prin spectacolul din această seară doresc să dovedim că noi, umilii artişti în slujba dvs., am pus tot sufletul, toată măiestria şi tot crezul artistic pentru a-l face pe Marele Mozart să trăiască iar şi iar, în inimile celor ce iubesc frumosul“, a precizat directorul general al Teatrului Naţional de Operă şi Balet “Oleg Danovski“, soprana Daniela Vlădescu.

Opera “Nunta lui Figaro“ reprezintă cel mai mare succes din cariera lui Mozart. Sub bagheta autorului, spectacolul a avut premiera pe data de 1 mai 1786, la Viena şi, după premiera de la Praga, care a avut loc un an mai tîrziu, în scrisoarea adresată prietenului său Gottfried, Mozart scria... “aici nu se vorbeşte decît de Figaro, nu se cîntă, nu se suflă în trompete şi nu se fluieră decît Figaro, nu se merge la altă operă decît la Figaro!“. Alte premiere importante au mai fost în Franţa, la Opera din Paris - 29 martie 1793, în Anglia, la Haymarket Theatre - 1812, la Covent Garden - 1819, iar în Statele Unite ale Americii, la New York - 1924. Premiera operei din România a avut loc la Iaşi, în anul 1843, avînd o semnificaţie deosebită întrucît s-a petrecut la numai 57 de ani de la data premierei absolute



12