Pe 1 octombrie, Biserica Ortodoxă sărbătorește Acoperământul Maicii Domnului. Sâmbătă, 29 septembrie, de la ora 6.00, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va oficia Sfânta Liturghie la mănăstirea „Acoperământul Maicii Domnului” din localitatea Călugăreni, jud. Constanța, care-și va serba hramul. Duminică, 30 septembrie, ierarhul tomitan va oficia Sfânta Liturghie la Catedrala arhiepiscopală „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Constanța, de la ora 8.45. În cadrul slujbei, va fi citită pericopa evanghelică a

iubirii vrăjmașilor. Textul conține o parte a Predicii pe care Domnul Hristos o ține pe muntele care și-a luat numele de la esența acestei predici: muntele Fericirilor. Hristos desăvârșește și plinește lipsurile Legii Vechiului Testament, și anume: iubirea față de vrăjmași și facerea de bine dezinteresată. Bazele acestei desăvârșiri constau în raționamentul că dacă noi așteptăm să fim iubiți și să ni se facă bine, atunci și noi trebuie să facem celor din jur asemenea. Hristos ne cere ca dragostea și facerea de bine să fie dezinteresate, raționamentul folosit fiind acela că urmașii lui Hristos, creștinii, nu se pot asemăna cu cei păcătoși, care adeseori dau dovadă de bunătate și iubire doar din dorința unui schimb reciproc-avantajos, lumesc și imediat, ci trebuie să se asemene cu Dumnezeu-Tatăl, care este la rândul său milostiv și cu cei drepți și cu cei păcătoși, întrucât toți purtăm în noi chipul Său. Totuși, există și o răsplată a faptelor bune făcute dezinteresat, anume cea „din ceruri”, prin aceasta Domnul subliniind că, de fapt, creștinii nu mai trăiesc cu inima lipită de interese lumești, ci cu nădejdea dobândirii

Împărăției Cerurilor, după cuvântul explicit al Sf. Apostol Pavel, care spune: „nu eu mai trăiesc, ci Hristos trăiește în mine” (Galateni 2, 20).

Luni, 1 octombrie, în ziua sărbătorii, IPS Teodosie va oficia Sfânta Liturghie la mănăstirea „Acoperământul Maicii Domnului” din localitatea Dorna Arini, jud. Suceava, așezământ monahal care își serbează hramul.

Acoperământul Maicii Domnului

Sărbătoarea amintește o minune întâmplată pe timpul împăratului Leon al VI-lea „Filozoful” (886 - 912) în biserica închinată Maicii Domnului din cartierul Vlaherne din Constantinopol, care adăpostea mai multe relicve ale Maicii Domnului - cămașa, acoperământul și parte a brâului, aduse din Țara Sfântă în secolul al V-lea.

Conform tradiției creștine, în acea vreme, Constantinopolul era amenințat de primejdia unei invazii. Sfânta Fecioară a fost văzută de către Sfântul Andrei cel nebun pentru Hristos, de ucenicul său, Sf. Epifanie, și de mai mulți credincioși, în timpul unei slujbe. Maica Domnului a înaintat până în mijlocul bisericii, a îngenuncheat, cu chipul brăzdat de lacrimi, și a rămas vreme îndelungată în rugăciune. Apoi și-a ridicat acoperământul (vălul) și l-a întins peste popor, ca pentru a-l ocroti. După arătarea Maicii Domnului, primejdia a fost îndepărtată, iar orașul a fost cruțat de suferință și de vărsarea de sânge.

În tradiția greacă, această sărbătoare este ținută îndeosebi de călugării din Sfântul Munte Athos. Începând din 1952, sărbătorirea ei se face în Grecia pe 28 octombrie, ca o sărbătoare națională în care se aniversează respingerea atacului italian din 1940 asupra Greciei.

Prin secolul al XII-lea, sărbătoarea a fost introdusă în Rusia, unde a căpătat o mare popularitate, iar de la aceștia a trecut și la români, prăznuindu-se mai mult în mănăstiri. În ultima vreme, sărbătoarea a început să fie din ce în ce mai cunoscută și mai populară și la români, numeroase biserici și mănăstiri din țară și din diaspora românească purtând acest hram.

(sursa: https://ro.orthodoxwiki.org/Acoper%C4%83m%C3%A2ntul_Maicii_Domnului)