Sesizările primite de la cititori pe tema problemelor de la Universitatea "Ovidius" ne îndeamnă să credem că raportul ARACIS care a dus la retrogradarea instituției de la gradul "încredere ridicată" la gradul "încredere" nu a făcut decât să zgârie suprafața. Una dintre informațiile primite la redacție indică faptul că structurile de conducere ale Universității știau cu mai bine de un an înainte de reținerea de către procurorii DNA și arestarea fostului decan de la Farmacie, Gheorghe Țarălungă, că profesorul are probleme de etică. Ce a făcut rectoratul Rugină cu informațiile? L-a numit pe Țarălungă consilier al rectorului, nu înainte ca imaginea fostului decan de la Farmacie să fie curățată de Comisia de Etică - structura numită sub noul rectorat de la acea vreme a ridicat sancțiunile pentru comportament neacademic impuse lui Țarălungă de vechea comisie.

Rapoartele privind Universitatea "Ovidius" Constanța (UOC) emise în 2016 atât de către Asociația Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS), cât și de către Camera de Conturi Constanța, care evidențiază nereguli grave din sânul unității de învățământ superior, au iscat un adevărat val de îngrijorare în viața academică a urbei. Numeroasele comentarii postate pe site-ul „Telegraf“ în dreptul amplelor articole care prezintă concluziile documentelor menționate - unul dintre ele stând la baza deciziei ARACIS de retrogradare a UOC de la gradul "încredere ridicată" la gradul "încredere", dar și sesizările primite de la unii dintre cititori conturează ideea că nu toate problemele din Universitatea constănțeană au fost scoase la iveală de instituțiile de control.

Dacă într-unul dintre materialele privind Universitatea prezentam o serie de concluzii îngrijorătoare ale raportorilor externi și străini cu privire la activitatea generală a Comisiei de Etică a Universității, pilon pe care UOC ar trebui să se sprijine pentru un act educațional de calitate, unul dintre cititorii noștri a relevat un caz particular care ridică mari semne de întrebare cu privire la transparența activității acestei comisii.

Subiectul central al sesizării este legat de modul în care comisia a tratat cazul fostului decan de la Facultatea de Farmacie - prof. univ. Gheorghe Țarălungă, aflat în prezent sub control judiciar pe fondul faptului că este incupat într-un proces în care este acuzat de unsprezece infracțiuni de luare de mităpentru tratament preferențial în cadrul examenelor. Lui Țarălungă i s-a interzis să profeseze în urma unor percheziții efectuate în ianuarie 2015 de către procurorii DNA, care s-au soldat cu reținerea profesorului universitar și, ulterior, arestarea lui pentru 30 de zile. De atunci, fostul decan de la Farmacie a fost în permanență sub diverse forme de control judiciar, care implică inclusiv arestul la domiciliu.

Dosarul lui Țarălungă și cercetările DNA reprezintă însă un subiect de notorietate publică, tratat pe larg de mass-media la vremea respectivă. Ce nu se știe public, însă, este faptul că, la nivelul structurilor administrative ale UOC, se știa cu câțiva ani înainte de demararea anchetelor DNA că sunt probleme de ordin etic în ce-l privește pe Țarălungă. În 2014, proaspăt constituita Comisie de Etică - la acea vreme, numită sub abia instituitul rectorat condus de prof. univ. dr. Sorin Rugină - a adoptat o hotărâre prin care ridica sancțiunile pentru comportament neacademic instituite de vechea comisie în cazul lui Gheorghe Țarălungă și Gabriela Lilios, angajată tot în Facultatea de Farmacie. Nu putem spune exact pentru ce au fost sancționate cele două cadre universitare pentru că, așa cum sublinia și raportul ARACIS, informațiile legate de deciziile Comisiei de Etică de pe site-ul Universității sunt netransparente și extrem de lacunare - nu prezintă nici numele celor cercetați, nici măsurile concrete adoptate, nici detalii despre acuzațiile aduse celor care au compărut în fața comisiei. Din informațiile deținute nu putem decât să constatăm că, în 2014, noua Comisie de Etică, condusă din acel an de lect. univ. dr. Gabriel Grigore, a ridicat sancțiunile pentru Țarălungă.

Cititorul care ne-a sesizat speța a mai subliniat o situație cel puțin ciudată în acest caz: imediat după ce a scăpat de sancțiunile academice, Țarălungă a fost cooptat în echipa managerială a UOC, ca și consilier al prof. univ. dr. Sorin Rugină. Evoluția ulterioară a carierei universitare a fostului decan de la Farmacie a eșuat, după cum a prezentat mass-media, la DNA.

Neavând la dispoziție mai multe informații, nu putem contesta buna credință a Comisiei de Etică, însă nu putem să nu remarcăm cum, la nivelul conducerii proaspăt instalate a unei Universități cu mari probleme de imagine, este cooptat un cadru universitar de-abia iertat de păcate de la fel de proaspăt numita Comisie de Etică, pentru ca, ulterior, curățenia din curtea instituției de învățământ să fie făcută de procurori.

Aceeași sursă ne-a informat că în ianuarie 2016, în perioada în care la Universitate se desfășura controlul ARACIS, șeful Comisiei de Etică și-ar fi dat demisia, pentru ca imediat după încheierea controlului să revină asupra deciziei. Am încercat să aflăm punctul de vedere al rectorului privind sesizările de la cititorii noștri, dar prof. univ. dr. Rugină nu a putut fi contactat.

Mai mult, în ultimul material publicat pe tema constatărilor instituțiilor statului după controalele la Universitatea "Ovidius", am prezentat concluziile Camerei de Conturi Constanța, care sesiza, pe fond, că în unele cazuri cadrelor universitare nu le-ar ajunge timpul fizic al unei zile pentru a presta serviciile pentru care sunt plătite, mai ales că unele dintre ele au și angajamente cu instituții sau firme din afara instituției academice. Pentru că tot am vorbit despre șeful Comisiei de Etică, reputatul avocat este un exemplu de persoană cu multe angajamente externe Universității unde activează ca lector universitar. Conform CV-ului, lect. univ. dr Gabriel Grigore este în același timp avocat (avocat coordonator, asociat în cadrul SCA Frangeti, Popescu & Grigore), decanul Baroului Constanța, arbitru în cadrul Curții de Arbitraj Maritim și Comercial de pe lângă CCINA Constanța, practician în insolvență în cadrul AS Insolv SPRL și prezidează, totodată, Comisia de Etică a Universității. Nu îi contestăm capacitatea, dar ziua are, totuși, doar 24 de ore, din care se presupune că opt trebuie petrecute cu folos în Universitate...

Mai mult decât atât, este de notorietate faptul că în cadrul instanțelor din Constanța (Tribunal și Curtea de Apel) activează judecători care au avut sau au contracte de muncă încheiate cu Universitatea "Ovidius", situație în care poate interveni suspiciunea legitimă că litigiile sau procesele angajaților UOC purtate cu respectiva Universitate în calitatea sa de angajator, ar putea să nu fie întotdeauna soluționate fără a exista o doză de subiectivism în pronunțarea hotărârilor, ca să nu spunem că, uneori, ar putea plana chiar și suspiciunea că hotărârile date ar putea fi părtinitoare.

Citește și:

Universitatea „Ovidius“ plătește salarii după ureche

La „Ovidius”, corupția nu poate fi reclamată decât de... complici?!

Universitatea „Ovidius“ nu are nevoie de birocrație, ci de management modern!

Rectorul Rugină explică retrogradarea UOC analizând articole „Telegraf“!?