Băncile - lacome, prudente, fricoase, dar puternice

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Și ne râdem, și dezbatem

Băncile - lacome, prudente, fricoase, dar puternice

Economie 13 Ianuarie 2019 / 16:22 742 accesări

Cum sunt băncile din România? Lacome, prudente, fricoase, slabe sau puternice? Toate la un loc, mai puțin slabe, potrivit băncii centrale

Cum sunt băncile din România? Lacome, prudente, fricoase, slabe sau puternice? Toate la un loc, mai puțin slabe, potrivit băncii centrale

Adrian Vasilescu (BNR): „Nu am înțeles miza taxei pe lăcomie. Criteriul ales, adică ROBOR, nu stă în picioare. De aceea cred că e o taxă pe inflație“

Adrian Vasilescu (BNR): „Nu am înțeles miza taxei pe lăcomie. Criteriul ales, adică ROBOR, nu stă în picioare. De aceea cred că e o taxă pe inflație“

Acţionarii băncilor străine au adus în România patru miliarde de euro, în timpul crizei, pentru a-și întări filialele, însă, în situaţia actuală (în care a aparut taxa pe lăcomie - n.r.) s-ar putea să nu mai facă asta. Și, dacă băncile o iau la vale, întreaga economie o va urma, a declarat, în week-end, consultantul de strategie al Băncii Naţionale a României (BNR), Adrian Vasilescu, la Digi24 - „Nu plânge nimeni pe umerii băncilor, dar, în faţa unor realităţi certe, nu poţi să schimbi ceva şi să spui poveşti. Că băncile sunt lacome în multe privinţe, acesta este un adevăr“. El a fost întrebat cum ar caracteriza băncile din România - lacome, prudente, fricoase, slabe sau puternice? „Toate la un loc, mai puţin epitetul de slabe. Sunt puternice băncile, nu sunt slabe“, a răspuns oficialul BNR. El a amintit cât de important a fost pentru unele ţări să salveze băncile în timpul crizei, explicând de ce nu e bine ca sistemul bancar să pice - „Băncile din România au avut multe situaţii, în timpul crizei, când au fost foarte tare lovite. Ele trebuie să aibă un anumit indicator de solvabilitate. Când acesta scade, se dă alarma. Înseamnă că băncile respective sunt în pericol. Ei bine, în timpul crizei, de foarte multe ori, acest indicator de solvabilitate a scăzut. Foarte multe ţări, între care America, Marea Britanie și Germania, când au fost într-un asemenea pericol, au apelat la buzunarele cetăţenilor, la contribuabili, au adus bani la buget şi au salvat băncile. Pentru că e un fapt de la sine înţeles: dacă băncile o iau la vale într-o ţară, obligatoriu şi inevitabil întreaga economie urmează“. În schimb, în România, nici măcar un singur leu nu s-a luat din buzunarul cuiva ca să fie salvată o bancă, iar acest lucru s-a întâmplat pentru că băncile-mamă au adus bani în filialele din ţară, la solicitarea BNR - „De câte ori băncile au fost în pericol, BNR a avut un singur mod de a lucra. A chemat acţionariatul băncii respective de unde este el, de la Viena, de la Atena, de la Amsterdam, şi a spus: iată, nivelul de solvabilitate scade, să aduceţi capital! Şi fără nicio excepţie, au adus patru miliarde euro“. Întrebat dacă crede că acţionarii ar mai veni cu bani în situaţia actuală, el a răspuns - „Nu cred şi de aici încep riscurile“. De asemenea, Vasilescu a fost întrebat dacă a înţeles care este miza taxei pe lăcomie - „Nu, nu am înţeles. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a spus şi el că nu a înţeles şi, deocamdată, nici nu are importanţă dacă înţelegem sau nu miza. Important este ce spune legea. Legea e lege“. Vasilescu a evitat să facă o legătură între lipsa bugetului pentru acest an şi ordonanţa de urgență în cauză - „Ar fi o speculaţie. Nu am nicio certitudine şi nicio posibilitate de a face calcule, deci nu pot avansa o idee în acest sens. Ceea ce nu stă în picioare sub niciun fel este criteriul ales (adică taxarea în funcţie de ROBOR, dacă este sau nu peste 2%). De-asta eu spun că această taxă este una pe inflaţie“.



12