BINOMUL, EXECUTAT ÎN INSTANȚĂ

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
BINOMUL, EXECUTAT ÎN INSTANȚĂ
Justiție 02 Septembrie 2018 / 14:22 2196 accesări 4 comentarii

Acțiune în contencios administrativ pentru anularea sinistrului protocol PICCJ-SRI, încheiat în 2009, de Maior, Coldea și Kovesi: “Procurorilor le era interzis de lege să fie informatori ai serviciilor secrete în orice materie... Procurorilor le este interzis să acorde consultații juridice... Textul adaugă nepermis la lege... Încălcarea unei norme exprese și a normelor procesual penale conduce la vicierea actului și atrage nulitatea acestuia.”

Lumea Justiției prezintă, astăzi, în exclusivitate o acțiune depusă deja în instanță pentru anularea sinistrului Protocol PICCJ-SRI, încheiat în 2009, de foștii șefi SRI George Maior și Florian Coldea și Procurorul General de la acea vreme, Laura Kovesi. Este vorba despre o actiune in contencios administrativ facuta deomul de afaceri Sorin Strutinsky, executat de “Binomul SRI-DNA” in mai multe dosare penale. Reprezentat in instanta deavocata Ingrid Mocanu, Strutinsky cere anularea pe motive de nelegalitate a ProtocoluluiPICCJ-SRIincheiat in februarie2009, precum si anularea actelor subsecvente emise in temeiul respectivului protocol. In demersul sau,Strutinskyinvoca nelegalitatea unor prevederi ale protocolului si ofera exemple de situatii concrete in care procurorii si ofiterii SRI au actionat abuziv in trei dosare penale deschise de catre DNA pe numele lui.

Inainte de a prezenta actiunea omului de afaceri, trebuie sa amintim ca Strutinsky a provocat un adevarat tsunami in luna aprilie a acestui an, cand a dezvaluit ca a fost supravegheat si interceptat din 2009 pana in 2018, ca subiect al patru mandate simultane, timp de 185.040 ore, care ar reprezenta practic 7.710 zile, adica 21 ani.

Strutinsky, “rezolvat” de Binom pe baza Protocolului PICCJ-SRI

Astfel, in actiunea sa de anulare a Protocolului PICCJ-SRI din 2009, Sorin Strutinsky acuza faptul ca actele subsecvente (mandatele de interceptare de siguranta nationala) emise in temeiul protocolului i-au produs o vatamare,omul de afaceri oferind exemple in acest sens din dosarele DNA cu numerele 964/P/2014, 9/P/2015 si 2/P/2014:

-instituirea ca “beneficiari secundari” a doua unitati ale SRI cu prilejul punerii in executare a mandatelor de supraveghere tehnica, Serviciul intrand astfel in posesia datelor si informatiilor obtinute din interceptari si avand posibilitatea sa culeaga informatii prin metode specifice si sa le puna la dispozitia Parchetului pentru completarea urmaririi penale;

-identificarea faptelor cu pretins potential infractional, in baza art. 3 din Protocol, cu toate ca faptele vizate nu se incadrau in dispozitiile art. 3 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei;

-supravegherea operativa cu ocazia punerii in executare a mandatelor de supraveghere tehnica constand in inregistrarea convorbirilor telefonice, inregistrari ambientale audio-video si prin fotografiere;

-selectarea aspectelor considerate relevante dintr-o inregistrare s-a facut la indicatia reprezentantului SRI in echipa operativa comuna, intrucat – spune Strutinsky – au aparut nume si calitati de persoane din cadrul unor institutii locale pe care ofiterul de politie nu avea de unde sa le cunoasca;

-determinarea unui martor denuntator sa depuna un denunt, in ciuda faptului ca acel martor era cunoscut ca avand vulnerabilitati psihice; denuntul nu a fost coroborat cu alte probe din dosar;

-interventii tehnice asupra suportilor optici pe care s-au imprimat evenimentele inregistrate, care nu puteau fi facute decat de sau cu sprijinul SRI;

-mandatele de supraveghere tehnica s-au intemeiat pe legile sigurantei nationale, in conditiile in care in cauza se efectuau cercetari pentru pretinse infractiuni de coruptie, in care Sorin Strutinsky sustine ca nu a avut niciodata vreo calitate si in care a fost supravegheat pe o durata de circa 6 ani aproape neintrerupt.

Nelegalitatea Protocolului PICCJ-SRI

In cererea depusa pe 17 aprilie 2018 la Inalta Curte de Casatie si Justitie, ajunsa ulterior la Curtea de Apel Bucuresti (instanta care va judeca actiunea lui Strutinsky), omul de afaceri argumenteaza caprotocolul incalca art. 13 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii: ”Organele Serviciului Serviciului Roman de Informatii nu pot efectua acte de cercetare penala”.

Totodata,omul de afaceri reclama faptul ca art. 9 din protocol, care prevede ca procurorii “asigura, la solicitarea Serviciului, consultanta, prin specialistii proprii, in domeniile de cooperare”, incalca prevederile articolului 10, alineatul 2 din Legea nr. 303/2004: “Judecatorii si procurorii nu pot sa dea consultatii scrise sau verbale in probleme litigioase”.

In plus,Strutinsky evidentiaza nelegalitatea art. 22 din protocol, care prevede ca “in cauze complexe, cooperarea efectiva se realizeaza pe baza unor planuri comune, aprobate de conducerile celor doua institutii, cu precizarea sarcinilor ce revin fiecarei parti”.Imprecizia sintagmei 'cauza complexa', care nu este definita de legea penala, extindea aplicabilitatea acestor planuri comune la orice cauza”, subliniaza omul de afaceri.

Ororile Protocolului PICCJ-SRI

In aceeasi actiune, Sorin Strutinskyreclama aspecte atat de nelegalitate formala, cat si de nelegalitate materiala ale protocolului SRI-PICCJ din 2009.

In prima categorie, Sorin Strutinsky include:

-secretizarea unor norme de procedura penala, adica acordarea unui nivel de clasificare extrem de ridicat unui act care nu continea elemente care sajustifice un astfel de nivel;

-faptul ca parchetele nu sunt autoritati de legiferare, ci de aplicare a legii, ele fiind exclusiv organe de cercetare penala; cu alte cuvinte, parchetele nu pot emite norme cu caracter general, ci doar acte individuale, de aplicare a normelor generale sau a normelor subsecvente;

-conceptul de ”protocol” nu este cunocut in legislatia romaneasca ca tip de act ce contine norme cu caracter general, direct aplicabile;

In a doua categorie, Strutinsky reclama:

-aspecte de nelegalitate care au condus la extinderea cadrului legal de efectuare a urmaririi penale pentru alte categorii de persoane/institutii, putand aparea in acest sens suspiciunea privind infractiunea de abuz in serviciu, precum si alte infractiuni contra infaptuirii justitiei;

-incalcarea art. 7, alin. 1 din Legea 303/2004, potrivit caruia “judecatorii, procurorii, magistratii-asistenti, personalul de specialitate juridica asimilat acestora si personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si parchetelor nu pot fi lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii”.

Iatafragmente din actiunea omului de afaceriSorin Strutinsky, aceasta fiind atasata integral la finalul articolului:

“Parcurgand continutul protocolului, am constatat ca acesta reglementeaza o asa-zisa colaborare a procurorilor cu angajati ai unui serviciu secret si a conducatorului Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie cu seful unui serviciu secret in scopul instrumentarii unor dosare penale, adica pentru efectuarea unor acte de cercetare penala. Mai mult, potrivit protocolului, se facea un 'schimb' de informatii, desi in domeniile care exced sigurantei nationale nu se putea face nicio informare, iar procurorilor le era interzis de lege sa fie informatori ai serviciilor secrete in orice materie.

Astfel, potrivit art. 13 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii: 'Organele Serviciului Roman de Informatii nu pot efectua acte de cercetare penala…'.

Or, este evident ca o mare parte a protocolului reglementeaza modalitatea de efectuare a unor acte de cercetare penala de catre alte organe decat cele de cercetare penala, exemple concrete in acest sens fiind dispozitiile din art. 14, art. 17 sau art. 22 se reglementeaza o alta modalitate de efectuare a cercetarii penale decat cea reglementata de lege. Toate aceste proceduri reglementate de protocol sunt, in realitate, norme care adauga in mod nelegal la Codul de procedura penala in vigoare la acea data si contravin expres dispozitiilor art. 13 din Legea nr. 14/1992.

Astfel, potrivit art.14 alin. (1) din Protocol: (Serviciul) 'Acorda sprijin, prin compartimentele specializate, pentru completarea informatiilor in cauzele complexe dintre cele prevazute de art.2, aflate pe rolul Parchetului, scop in care desfasoara activitati de investigatii si supraveghere operativa' iar potrivit alin. (2) 'Acorda sprijin tehnic, prin compartimentele specializate pentru activitati necesare punerii in aplicare a prevederilor art. 91/1-91/5 si art.98 Cod Procedura Penala, care implica utilizarea mijloacelor tehnice specifice.' La art. 91/1 - 91/5 din Codul penal anterior sunt reglementate interceptarea si inregistrarea convorbirilor sau comunicarilor efectuate prin telefon sau prin orice mijloc electronic de comunicare, ceea ce reprezinta acte de cercetare penala. La fel si supravegherea operativa.

Potrivit art.17 alin. (1) din Protocol: '(Serviciul) Acorda sprijin, in conditiile legii, la solicitarea scrisa a Parchetului, pentru clarificarea aspectelor referitoare la infractiunile prevazute in art.2, prin activitati specifice, potrivit competentei, precum si prin efectuarea de expertize sau constatari tehnico-stiintifice.' Practic, SRI acorda sprijin prin care clarifica niste aspecte referitoare la infractiuni si prin efectuarea de expertize sau constatari tehnico – stiintifice. Daca in legatura cu sprijinul in clarificarea unor aspecte textul este extrem de vag si adauga nepermis la lege, expertizele si constatarile tehnico-stiintifice sunt in mod vadit acte de cercetare penala, fiind realizate asadar cu incalcare flagranta a legii.

Incalcarea unei norme exprese, astfel cum este cea reglementata in art. 13 din Legea nr. 14/1992, dar si a normelor procesual penale, care in forma anterioara a codului de procedura penala nici macar incidental nu permiteau efectuarea unor acte de cercetare penala de alte organe in afara celor expres si limitativ prevazute de acest act normativ este de natura a conduce la vicierea actului si atrage nulitatea acestuia.

Mai mult, la art. 9 se precizeaza ca procurorii 'asigura, la solicitarea Serviciului, consultanta, prin specialistii proprii, in domeniile de cooperare'.Si aceasta norma este de natura a infrange dispozitiile legale in vigoare, deoarece procurorilor le este interzis sa acorde consultatii juridice oricarei persoane fizice sau juridice, iar alte persoane angajate in cadrul parchetelor nu au dreptul, potrivit legii, sa efectueze niciun act cu privire la activitatea unor alte persoane juridice decat cele in cadrul carei sunt angajati si cu care au incheiat contracte de munca. Astfel, pentru procurori se naste o incalcare a unei interdictii expres prevazute de lege, iar pentru alti angajati ai parchetelor sunt incalcate normele care reglementeaza functia publica ori contractul de munca, adaugand nepermis la contractul de munca sau la actul de numire in functie. Si aceste norme sunt de natura a intruni elementele constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu.

Maniera profund nelegala de reglementare este consfintita de art. 22, care instituie 'planuri comune': 'In cauze complexe, cooperarea efectiva se realizeaza pe baza unor planuri comune, aprobate de conducerile celor doua institutii, cu precizarea sarcinilor ce revin fiecarei parti. 'Imprecizia sintagmei 'cauza complexa', care nu este definita de legea penala, extindea aplicabilitatea acestor planuri comune la orice cauza.

In cauzele care ma vizeaza s-a procedat la constituirea de echipe operative comune care au procedat la urmatoarele activitati nelegale:

a) Referitor la dosarul nr. 964/P/2014:

- au fost identificati martori care au primit identitate protejata, inregistrarea convorbirii telefonice, prin sprijin acordat de SRI in sensul art. 17 si 39 Protocol,

- au fost constituite echipe operative comune care au actionat in baza unor planuri de actiune pentru culegerea de date si informatii in vederea documentarii anchetei penale, cauza fiind una considerata una complexa,

- au fost instituite ca 'beneficiari secundari' doua unitati ale Serviciului cu prilejul punerii in executare a mandatelor de supraveghere tehnica, Serviciul intrand astfel in posesia datelor si informatiilor ascultate si avand posibilitatea sa culeaga informatii prin metode specifice si sa le puna la dispozitia Parchetului pentru completarea urmaririi penale.

b) Referitor la dosarul nr. 9/P/2015:

- identificarea faptelor cu pretins potential infractional, in baza art. 3 din Protocol, cu toate ca faptele vizate nu se incadrau in dispozitiile art. 3 din Legea nr. 51/1991, fapt posibil in lumina art. 2 Teza ultima Protocol,

- prin supraveghere operativa cu ocazia punerii in executare a mandatelor de supraveghere tehnica constand in inregistrarea convorbirilor telefonice, inregistrari ambientale audio-video si prin fotografiere - activitate recunoscuta chiar de Procurorul de caz prin adresa inaintata judecatorului fondului in dosarul 1231/118/2015 al Tribunalului Constanta,

- acordare de sprijin tehnic in conditiile art. 39 din Protocol si implicarea Serviciului in activitatea prevazuta de art. 34 din intelegerea mentionata prin inregistrarea impreuna cu ofiterii DNA a evenimentelor ambientale din datele de 11, 14 si 17 ianuarie 2015, respectiv 3 februarie 2015. Apreciem ca cel putin in cazul Procesului verbal de redare succinta din data de 11 ianuarie 2015, selectarea aspectelor considerate relevante s-a facut la indicatia reprezentantului Serviciului in echipa operativa comuna intrucat au aparut nume si calitati de persoane din cadrul unor institutii locale pe care ofiterul de politie nu avea de unde sa le cunoasca,

- identificare pe baza activitatii informative a unor imprejurari care se constituie in vulnerabilitati psihice ale martorului denuntator LDM, in baza carora a fost determinat la depunerea denuntului si declaratiilor in acuzare cu privire la fapte pretins a fi petrecute in anul 2009, presupunere rezonabila fata de imprejurarea ca in cauza nu s-a administrat nici o alta proba care sa se coroboreze cu denuntul/declaratiile acestuia;

- interventii tehnice asupra suportilor optici pe care s-au imprimat evenimentele inregistrate, constand in segmentari multiple in secvente nejustificate logic si tehnic, cu durate foarte mici (unele si de o secunda) care nu pot fi justificate prin eliminarea unor parti ale evenimentelor inregistrate care nu serveau acuzarii. Aceste interventii nu puteau fi facute decat de sau cu sprijinul Serviciului intrucat acesta a fost partea din echipa operativa comuna. Serviciul era indrituit prin Protocol sa acorde sprijin si asistenta tehnica si sa participe ori chiar sa efectueze inregistrarea evenimentelor de interes pe suportii pusi la dispozitie de procuror (art. 34 alin. 1 Protocol), ceea ce demonstreaza ca aparatura a fost pusa la dispozitie de Serviciu.

c) Referitor la dosarul nr. 2/P/2014:

- mandatele de supraveghere tehnica s-au intemeiat pe legile sigurantei nationale, in conditiile in care in cauza se efectuau cercetari pentru pretinse infractiuni de coruptie si in care eu nu am avut niciodata vreo calitate si in care am fost supus unei plaje de masuri de supraveghere care cuprindea aproape toata gama cuprinsa de legile sigurantei nationale (inclusiv cea cu privire la terorism) pe o durata de cca 6 ani aproape neintrerupt,

- instituirea de 'beneficiari secundari' in aceleasi conditii si cu acelasi scop si finalitate ca in dosarul 964/P/2014.

Motivele de nelegalitate ale protocolului:

-Aspecte de forma, de nelegalitate formala a protocolului:

a.Secretizarea unor norme de procedura penala, adica acordarea unui nivel de clasificare extreme de ridicat unui act care nu continea elemente care sa justifice un astfel de nivel. Situatiile in care un document poate fi inclus in categoria informatiilor secrete de stat sunt enumerate la art. 17 din Legea nr. 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate, iar continutul protocolului nu se circumscrie niciuneia dintre acesteia, deoarece nu vizeaza activitatea de informatii (tehnici, tactici de supraveghere ori de filaj, nici mijloace, metode, tehnica ori echipamentul de lucru, surse de informatii, etc).

Mai mult, acest act nu se circumscrie definitiei date de art.15 lit. d) din Legea nr. 182/2002 informatiilor secrete de stat, care sunt definite ca 'informatiile care privesc securitatea nationala, prin a caror divulgare se pot prejudicia siguranta nationala si apararea tarii'. Nu exista niciun argument pentru care publicarea unor informatii de tipul celor din protocol sa prejudicieze siguranta nationala ori apararea tarii. Motivul clasificarii apare ca fiind unul evident si este reglementat ca interdictie expresa la art. 24 alin. (5) din acelasi act normativ: 'Se interzice clasificarea ca secrete de stat a informatiilor, datelor sau documentelor in scopul ascunderii incalcarilor legii, erorilor administrative, limitarii accesului la informatiile de interes public, restrangerii ilegale a exercitiului unor drepturi ale vreunei persoanesau lezarii altor interese legitime.' Asadar, clasificarea Protocolului nu putea fi justificata de regulile incluse in cuprinsul sau si apare ca evident motivul secretizarii: normele sale adauga sau contravin legii si restrang exercitiul unor drepturi.

b. In raport cu dispozitiile constitutionale si legale in vigoare Parchetele nu sunt autoritati de legiferare, ci de aplicare a legii, ele fiind exclusiv organe de cercetare penala.Asadar, parchetele nu pot emite norme cu caracter general, ci doar acte individuale, de aplicare a normelor generale sau norme subsecvente, emise in temeiul expres al unui act normative primar care sa ii acorde abilitare de a emite norme secundare, ceea ce in cazul de fata nu s-a intamplat. Astfel fiind, chiar daca prin absurd s-ar fi apreciat ca se impune incheierea unor 'protocoale' pentru aplicarea vreunor acte normative, cel care ar fi trebuit sa primeasca legitimare de legiferare subsecventa ar fi fost ministrul justitiei, autoritatea executiva care emite norme pentru toate organele judiciare, eventual in colaborare cu Consiliul Superior al Magistraturii, care poate primi, la randul sau, prin lege, competente de legiferare subsidiara pentru chestiuni tehnice in domeniul justitiei, fiind o autoritate administrativa care poate primi asemenea competente. Astfel, in afara faptului ca nu exista temei expres pentru emiterea de 'protocoale' nici macar prin lege parchetele nu ar putea astfel de competente in mod constitutional, ci numai CSM si/sau ministrul justitiei.

c.Conceptul de 'protocol' nu este cunocut in legislatia romaneasca ca tip de act ce contine norme cu caracter general, direct aplicabile, actele prin care se legifereaza fiind: legile, ordonantele, hotararile, ordinele sau instructiuni. Termenul de 'protocol' se utilizeaza in general pentru operatiuni individuale, de tipul 'protocol de predare-primire', care se incheie la predarea unor bunuri fie intre mai multe persoane juridice de drept public fie intre acestea si alte persoane juridice. Astfel, daca acest 'protocol' ar fi fost supus avizului de legalitate al entitatii care aviza toate actele normative din Romania din punct de vedere al legalitatii, Ministerul Justitiei, nu ar fi putut primi un astfel de aviz din chiar pricina titlului sau, care nu permitea incadrarea sa in niciuna din categoriile juridice cunoscute la acea data.

2. Referitor la aspecte de nelegalitate materiala, actul criticat cuprinde urmatoarele nereguli:

a. Aspecte de nelegalitate care au condus la extinderea cadrului legal de efectuare a urmaririi penale pentru alte categorii de persoane/institutii:

Astfel, potrivit art. 13 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii: 'Organele Serviciului Roman de Informatii nu pot efectua acte de cercetare penala…'.

Or, este evident ca o mare parte a protocolului reglementeaza modalitatea de efectuare a unor acte de cercetare penala de catre alte organe decat cele de cercetare penala, exemple concrete in acest sens fiind dispozitiile din art. 14, art. 17 sau art. 22, ce reglementeaza o alta modalitate de efectuare a cercetarii penale decat cea reglementata de lege.

Astfel, potrivit art.14 alin. (1) din Protocol: (Serviciul) 'Acorda sprijin, prin compartimentele specializate (…), scop in care desfasoara activitati de investigatii si supraveghere operativa', iar potrivit alin. (2) acelasi serviciu 'Acorda sprijin tehnic, prin compartimentele specializate pentru activitati necesare punerii in aplicare a prevederilor art. 91/1-91/5 si art. 98 Cod Procedura Penala, care implica utilizarea mijloacelor tehnice specifice.' La art. 91/1- 91/5din Codul de procedura penala anterior sunt reglementate interceptarea si inregistrarea convorbirilor sau comunicarilor efectuate prin telefon sau prin orice mijloc electronic de comunicare, ceea ce reprezinta acte de cercetare penala. La fel si supravegherea operativa.

Potrivit art.17 alin. (1) din Protocol: '(Serviciul) Acorda sprijin, in conditiile legii, la solicitarea scrisa a Parchetului, pentru clarificarea aspectelor referitoare la infractiunile prevazute in art.2, prin activitati specifice, potrivit competentei, precum si prin efectuarea de expertize sau constatari tehnico-stiintifice.'Practic, SRI acorda sprijin prin care clarifica niste aspecte referitoare la infractiuni si prin efectuarea de expertize sau constatari tehnico – stiintifice. Daca in legatura cu sprijinul in clarificarea unor aspecte textul este extrem de vag si adauga nepermis la lege, expertizele si constatarile tehnico-stiintifice sunt in mod cert acte de cercetare penala, fiind realizate, asadar, cu incalcarea flagranta a legii.

La art. 22, se instituie elaborarea unor 'planuri comune' in cauze complexe, sintagma care nu este definita de legea penala si care extinde aplicabilitatea acestor planuri comune la orice cauza.

Or, incalcarea unei norme exprese, astfel cum este cea reglementata in art. 13 din Legea nr. 14/1992, dar si a normelor procesual penale, care in forma anterioara a codului de procedura penala nici macar incidental nu permiteau efectuarea unor acte de cercetare penala de alte organe in afara celor expres si limitativ prevazute de acest act normativ poate intruni elementele constitutive al infractiunii de abuz in serviciu dar si de alte infractiuni contra infaptuirii justitiei.

b. Mai mult, art. 31 extinde 'schimbul de informatii' la orice cauze, cu un acord verbal al sefilor celor doua institutii.In acest mod, desi legea interzicea expres procurorilor sa fie informatori/colaboratori ai serviciilor secrete, aceasta interdictie a fost infranta de dispozitiile acestui protocol, astfel ca declaratiile prevazute la Legea nr. 303/2004 au fost completate in mod fals, ceea ce poate atrage raspunderea penala, potrivit legii.

In plus, potrivit art. 7 alin. (2) din Protocol se mentioneaza ca Parchetul 'pune la dispozitia Serviciului, datele si informatiile referitoare la implicarea unor cadre militare sau salariati civili ai acestuia in pregatirea sau savarsirea de infractiuni (…)'.Asadar, cu nesocotirea grava a normelor procesual penale, care prevad clar care sunt modalitatile de actiune ale organelor de cercetare penala, atunci cand au indicii ca se pregateste savarsirea unor infractiuni, protocolul obliga procurorii ca, pentru anumite categorii de persoane, angajatii unui serviciu de informatii, cu incalcare principiului egalitatii in fata legii, sa poata fi create premisele compromiterii desfasurarii legale a cercetarii penale in faza de urmarire.

Toate dispozitiile care au permis accesul altor persoane la actele din dosare pe parcursul efectuarii urmaririi penale sunt de natura a incalca principiul nepublicitatii cercetarii penale si, in consecinta, de a conduce la nulitatea actului semnat cu nesocotirea acestui principiu”.

sursa: luju.ro

Loading...
loading...

4 comentarii

NN kuru 11:43:24 / 03 Septembrie 2018
DRAGĂ ȚI-E CARNEA ?

Să-ți fut morți mati de javră împuțită de hienă Basista...În nici o țară din LUME serviciile secrete SECURIȘTII nu au "Protocolae " cu justiția ...... Să-ți i-au morți și răniți în pula de dobidoc BASIST..... JUSTIȚIA trebuie sa fie independentă..... Separarea puterilor în...gura mati...a fost un lux in DICATURA PDL PNL CIUMA NEAGRĂ..Un coșmar de care încă nu scăpăm...Nu AVEM Nimic împotriva că cei care au încălcat legea sa răspundă...Da pentru asta e nevoie de dovezi luate pe cai ..... LEGALE...

NN kuru 13:55:32 / 03 Septembrie 2018
SLUGĂ PDL PNL CIUMA NEAGRĂ

Ba Arici pansat mai tupeu sa comentezi despre justiție ?.. După toată mizeria asta cu PROTOCOLARE cu ... Portocală...Ba Ba idiotule ba ariciule PANSAT ba jeg bashit cum gura mati mai ai tupeu sa susții criminalii PDL PNL CIUMA NEAGRĂ ?..Au murit oamenii .. Sânt încă in pușcărie unii ! Nicușor Tatu )....Pe baza acestor mizerii și tu ?

LIVIU chilianul 08:40:18 / 04 Septembrie 2018
PDL PNL CIUMA NEAGRĂ

PDL PNL CIUMA NEAGRĂ este EXECUTATA IN INSTANȚA..KLAUS WERNER ESTE EXECUTAT IN INSTANȚA... NORMAL..Pt că EI susțin ABUZURILE care le fac așa zisi procurorii DNA.... Dovezi care ies in fiecare zi care arată mizeria in care ne-a băgat acest partid TICĂLOȘIT PDL PNL CIUMA NEAGRĂ..

Nicu duru 17:35:43 / 05 Septembrie 2018
Penalul și slugile. .

Și cum a fost executat? ???Oral? ?? Sorinake a jefuit împreună cu porcul și păstaie. Acum trebuie sa răspundă pentru furaciuni. . Dar de confirmare averi dobândite ilegal nimic??? Ce slugi sunteți. .Văd ca în redacție mă bucur de o atenție deosebita. ..

Adaugă comentariul tău





NOTĂ: Te rugăm să comentezi la subiect. Sunt interzise atacurile la persoană, limbajul vulgar sau tendenţios şi postarea materialelor publicitare. Încălcarea acestor norme va fi sancţionată cu ştergerea imediată a comentariului.

Ştiri recomandate

Pagina a fost generata in 0.1758 secunde