PROPUNEREA INCRIMINATĂ Iniţiativa legislativă a deputatului Partidului Verde Remus Cernea privind finanţarea cultelor prin direcţionarea de către cetăţeni a 2% din impozitul pe venit a stârnit imediat dispute. Preşedintele PSD Constanţa, Radu Mazăre, a declarat că Cernea a avut iniţiativa legislativă fără a consulta USL Constanţa, partid care l-a sprijinit pentru a ajunge în Parlament. Mai mult decât atât, în cadrul Conferinţei Judeţene a PSD, a fost adoptată o rezoluţie prin care organizaţia constănţeană se dezice de acţiunile deputatului Remus Cernea, solicitându-i chiar să îşi ceară scuze. Nici premierul Victor Ponta nu a fost de acord cu propunerea lui Cernea, acesta afirmând că propunerea legislativă nu a fost discutată în USL şi nu va avea susţinere. Au existat şi alţi politicieni care au reacţionat faţă de ceea ce propune Cernea, însă toţi au spus că o astfel de iniţiativă legislativă trebuie foarte serios discutată cu toţi factorii implicaţi. Mai mult decât atât, Remus Cernea este respins chiar de partidul cu ajutorul căruia a putut accede în Parlament, prin protocolul semnat cu USL. Reprezentanţii Partidului Verde spun că “dacă Remus Cernea îşi doreşte atât de mult un post în Parlamentul European, n-are decât să-l obţină, dar să lase în pace Partidul Verde”.

REACŢIA BOR Surprinzătoare a fost reacţia Bisericii Ortodoxe Române (BOR), de la care se aştepta probabil o deschidere la dialog. În loc să vină cu argumente care să contracareze iniţiativa legislativă a lui Cernea, reprezentanţii BOR ameninţă că ar putea cere statului român retrocedarea tuturor proprietăţilor confiscate. ”Sprijinul de la bugetul de stat pentru culte nu este un privilegiu, ci o obligaţie asumată de statul român după confiscarea proprietăţilor bisericeşti mai întâi de către Alexandru Ioan Cuza, iar apoi de către regimul comunist. Cea mai mare parte sunt instituţii publice, spitale, şcoli, grădiniţe”, a declarat Constantin Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei. „Reforma făcută de Alexandru Ioan Cuza în 1863 şi mai apoi de Guvernul Kogălniceanu reprezintă un pas important către modernizarea României. Nu cred că ar trebui să ne întoarcem la o perioadă premodernă. Ce să facem acum, să retrocedăm un sfert din teritoriul ţării la muntele Athos în Grecia, unde erau închinate mănăstirile? Să punem din nou sclavii la muncă pe aceste terenuri?”, a replicat Remus Cernea.