Ce va aduce noul an Sănătăţii din România? O strategie naţională care, dacă va fi respectată pas cu pas, cel puţin aşa cum a fost prezentată de ministrul Eugen Nicolăescu, ar putea să aibă, în sfârşit, efecte pozitive asupra sistemului grav bolnav. Unul dintre punctele importante face referire la stoparea cheltuielilor inutile, dar şi la reducerea plăţilor informale. Nicolăescu vrea cu orice preţ un control riguros în acest sens. „Din punctul de vedere al finanţării, Strategia urmăreşte creşterea sustenabilă a veniturilor destinate Sănătăţii prin identificarea de soluţii în afara sistemului, dar şi prin măsuri pentru creşterea eficienţei utilizării banilor. Vorbim despre elaborarea cadrului normativ pentru introducerea pachetului suplimentar de servicii de sănătate, crearea cadrului legal pentru acordarea de facilităţi fiscale necesare dezvoltării formelor private de finanţare în sănătate, elaborarea cadrului normativ pentru schimbarea statutului spitalelor, elaborarea cadrului normativ pentru dezvoltarea parteneriatului public-privat în sănătate, revizuirea sistemului de finanţare şi rambursare a serviciilor de sănătate şi controlul costurilor, precum şi implementarea unui control riguros al cheltuielilor publice, odată cu introducerea de măsuri pentru reducerea plăţilor informale”, a spus ministrul Sănătăţii. Reamintim că alte măsuri prevăzute în Strategia Naţională de Sănătate vizează şi asigurarea resurselor umane. “Asigurarea unor servicii sanitare de calitate depinde în mod direct de existenţa unui personal medical bine pregătit şi motivat”, a precizat Nicolăescu. Strategia propune, în acest sens, mai multe direcţii de acţiune, printre care revizuirea sistemului de salarizare, în sensul încurajării performanţei şi flexibilizării, prin excluderea profesioniştilor din sănătate - medici, asistenţi medicali şi moaşe - din categoria personalului bugetar şi asigurarea de facilităţi sau condiţii motivante la deschiderea cabinetelor medicale, mai ales în zonele defavorizate.

REZIDENŢIAT De asemenea, vor fi luate şi măsuri referitoare la rezidenţiat, respectiv reformarea programelor, organizarea rezidenţiatului pe post susţinut prin facilităţi din partea comunităţilor locale, asigurarea formării unui număr adecvat de categorii de personal în special pentru specialităţile deficitare şi introducerea de specializări sau calificări în formarea de bază a asistenţilor medicali.