Discutarea amendamentelor la Codurile Penale, amânată

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Discutarea amendamentelor la Codurile Penale, amânată

Justiție 14 Decembrie 2017 / 12:13 1825 accesări

Comisia parlamentară specială condusă de Florin Iordache a amânat pentru luni dezbaterea şi votul modificărilor propuse la cele două Coduri penale pentru transpunerea Directivei Parlamentului European privind prezumţia de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces. Profitând de transpunerea directivei Parlamentului European privind prezumţia de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces, PSD, ALDE şi UDMR au propus o serie de amendamente la Codul Penal şi la Codul de procedură penală.

Cel mai controversat dintre aceste amendamente interzice orice comunicare publică referitoare la dosarele aflate în curs de urmărire penală şi de judecată. Comisia a decis la începutul acestei săptămâni să îşi sisteze lucrările pe perioada celor trei zile de doliu naţional în memoria regelui Mihai, însă Florin Iordache a revenit asupra acestei hotărâri şi a convocat o nouă şedinţă pentru joi la ora 11.00.

Profitând de transpunerea directivei Parlamentului European privind prezumţia de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces, PSD, ALDE şi UDMR au propus o serie de amendamente la Codul Penal şi la Codul de Procedură Penală. Cel mai controversat dintre aceste amendamente interzice orice comunicare publică referitoare la dosarele aflate în curs de urmărire penală şi de judecată.

Social-democraţii şi cei de la ALDE propun ca ”în cursul procesului penal să fie interzisă prezentarea publică a persoanelor suspectate de săvârșirea unor infracțiuni purtând cătușe sau alte mijloace de imobilizare sau afectate de alte modalități de natură a induce în percepția publică că acestea ar fi vinovate de săvârșirea unor infracțiuni”.

Tot la Codul de procedură penală UDMR a propus ca ”înainte de pronunțarea unei hotărâri de condamnare definitive, declarațiile publice și deciziile oficiale provenind de la autoritățile publice nu se pot referi la persoanele suspectate sau acuzate ca și cum acestea ar fi fost condamnate”. PSD şi ALDE au depus un alt amendament la Codul de procedură penală, potrivit căruia ”audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore din 24 de ore”.

În ceea ce priveşte abuzul în serviciu, preşedintele comisiei parlamentare speciale, social-democratul Florin Iordache, a declarat la începutul lunii noiembrie că se impune un prag pentru această invfracţiune şi că el ar putea fi stabilit în jurul sumei de 19.000 de lei, precizând că nu crede că acest lucru ar deranja pe cineva.

În cadrul dezbaterilor din comisia specială, secretarul de stat în Ministerul Justiţiei, Mariana Moţ, a anunţat că ministerul lucrează la un proiect legislativ separat privind abuzul în serviciu şi neglijenţa în serviciu. Pornind de la cele două decizii ale CCR, partidele politice şi instituţiile din domeniul judiciar au propus diverse reformulări ale artioclului privind abuzul în serviciu.

Astfel, Parchetul General a propus ca abuzul în serviciu să fie definit ca încălcarea unei legi sau a altui act normativ care, la data adoptării lui, avea putere de lege, fără a propune vreun prag pentru ca abuzul să fie considerat infracţiune. De asemenea, Parchetul General propune menţinerea pedepsei actuale, închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică. La rândul său, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) propune un prag pentru ca abuzul în serviciu să fie infracţiune, al cărui cuantum să fie de minimum zece salarii minime pe economie. ”Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă unei persoane fizice sau persoane juridice echivalentă cu minim 10 salarii minime pe economie ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, vătămare care are sau poate avea consecinţe de natură nepatrimonială grave sau deosebit de grave”, prevede propunerea UNJR. În schimb, Uniunea propune menţinerea pedepsei actuale, şi anume închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.

În schimb, Asociaţia Procurorilor din România (APR) nu a venit cu o propunere concretă. ”Apreciem că modificarea textului de lege în concordanţă cu dispoziţiile celor două decizii ale Curţii Constituţionale poate fi efectuată după un prealabil studiu al cazuisticii interne, precum şi un studiu comparativ privind reglementarea unor atare situaţii în celelalte state ale Uniunii Europene, demers necesar pentru a pune în acord dispoziţiile art,. 297 Cod penal nu numai cu documentele organismelor internaţionale ci şi cu legea penală în materie pe teritoriul Uniunii Europene”, a transmis APR.

UNELE DINTRE PARTIDELE POLITICE AU TRANSMIS PROPRIILE VARIANTE ASUPRA ABUZULUI ÎN SERVICIU

UDMR propune un prag de 100.000 de lei şi scăderea pedepsei la închisoare de la 6 luni la 3 ani.

La rândul lor, cei de la USR propun o variantă a definiţiei abuzului în serviciu fără prag valoric şi cu menţinerea limitelor actuale ale pedepsei.

Liberalii militează şi ei împotriva impunerii unui prag valoric la abuzul în serviciu.

De asemenea, şi PMP-ul condus de Traian Băsescu a depus un amendament care nu vizează introducerea unui prag valoric pentru abuzul în serviciu.



12