Efervescenţă culturală la cea de a XII-a ediţie a Colocviilor tomitane

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Efervescenţă culturală la cea de a XII-a ediţie a Colocviilor tomitane

Cultură 22 Mai 2006 / 00:00 2584 accesări

O suită de manifestări cultural-artistice de excepţie, printre care expoziţii de grafică şi pictură, lansări de carte şi mese rotunde, au marcat, în perioada 17-21 mai, cea de a XII-a ediţie a Colocviilor Tomitane. Programul evenimentelor a propus o altă Constanţă, văzută dintr-o perspectivă culturală, mai ales că “Tomis“, revista ce poartă pe frontispiciu numele vechi al oraşului în care apare, împlineşte, anul acesta, 40 de ani de activitate neîntreruptă. Sîmbătă, după ce în Piaţa Ovidiu a avut loc un happening consacrat identităţilor locale “Citeşte-l şi tu pe Ovidiu!“, trecătorii primind din partea redacţiei revistei “Tomis“ “fluturaşi“ cu versuri din opera marelui înaintaş, manifestările au continuat, la Cazinoul din Constanţa, cu deschiderea oficială a Colocviilor. Printre participanţi s-au numărat oameni de cultură ai oraşului, redactori, actuali şi foşti colaboratori de marcă ai revistei “Tomis“, membri ai Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Dobrogea, jurnalişti, plasticieni, prozatori. Nu au lipsit Ion Tiţoiu, directorul publicaţiei, consilierii editoriali dr. Corneliu Dida, Alina Voiculescu, dar nici cunoscutul jurnalist Sorin Lucian Ionescu, graficianul Leonte Năstase, scriitorul Nicolae Motoc, poeta Amelia Stănescu, scriitoarea şi jurnalista Gabriela Adameşteanu, reprezentanţi ai Asociaţiei Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România, din care face parte şi revista “Tomis“ şi alţii.

Revista “Tomis, la aniversară

Lucrările au fost deschise de redactorul-şef al revistei culturale, Carmen Raluca Şerban, care a făcut un scurt istoric al publicaţiei “Tomis“, prezentînd cîteva din ediţiile princeps. Publicul a avut ocazia să vadă exemplare rare, de colecţie, ale revistei, cum ar fi un număr inedit din anul 1965, a cărui apariţie sfida dogmatica acelei vremi, dar şi primul număr apărut oficial în iulie 1966, cînd a primit botezul lui Tudor Arghezi. De atunci şi pînă astăzi, cînd tocmai s-a lansat cel mai recent număr al periodicului editat de Consiliul Local Municipal Constanţa, au trecut exact 40 de ani, de-a lungul cărora, “Tomis“ a dat coerenţă şi sens vieţii literare din Dobrogea. Dacă, la începuturile sale, publicaţia se bucura de semnătura unor personalităţi precum Ştefan Augustin Doinaş şi Ion Negoiţescu, în cadrul unor rubrici permanente, în prezent, “Tomisul“ continuă să polarizeze energiile culturale din spaţiul în care s-a născut şi să susţină noile talente. Constantin. C. Giurescu, Ion Frunzetti, Al. Ciucurencu, Ion Jalea, Liviu Ciulei, Grigore Moisil, Constantin Noica, Oleg Danovski, Andrei Pleşu, Laurenţiu Ulici, Nicolae Manolescu, Alex. Ştefănescu, Al. Philipide, Ion Barbu, Ion Vinea, Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Fănuş Neagu, Constatin Novac, Florin Şlapac, Ovidiu Dunăreanu, Ştefan Caraman, Ion Roşioru sînt doar cîteva din numele importante care au colaborat cu “Tomisul“.

Revista “Tomis“ a acordat premiile anuale

Tot sîmbătă a avut loc şi decernarea premiilor revistei “Tomis“. Premiul pentru cel mai longeviv director a fost obţinut de Constantin Novac, iar Nicolae Motoc a fost răsplătit cu distincţia de cel mai longeviv redactor-şef adjunct. Printre premiaţi s-a numărat şi Horia Grideanu (machetare, imprimare), Dumitru Constantin - arhivarul publicaţiei (Premiul “Biblioteca Tomis“), precum şi Gili Mocanu, un tînăr poet şi colaborator al revistei, pentru volumul său de debut. La rîndul său, cu prilejul aniversării a 40 de ani de existenţă, revista a primit diploma de onoare din partea Asociaţiei Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România.

Au urmat lansările de carte...

Un alt moment important al Colocviilor tomitane l-a constituit prezentarea cărţilor care au ieşit, anul acesta, de sub tiparul editurii Tomis. Seria lansărilor a debutat cu cea mai recentă apariţie, volumul de proză “Trecute umbre în amurg“, semnat de deputatul Corneliu Dida. “Cînd a venit domnul Corneliu Dida la noi în redacţie, în calitate de consilier editorial, cred că era prin 2003. Este adevărat, cînd vii într-un spaţiu nou, întotdeauna încerci să captezi atenţia celorlalţi prin ceva. Dumnealui şi-a însuşit acea aură de povestitor. A încercat să ne atragă povestindu-ne tot felul de lucruri adevărate. Noi ne-am gîndit şi în special directorul publicaţiei, ce ar fi dacă ar realiza o carte. Noi chiar i-am spus că ar fi bine să scrie despre personalităţile constănţene pe care le-a cunoscut şi aşa mai departe. Însă domnul Dida a ales să vorbească despre oamenii simpli, propunînd o constantă nostalgică dintr-un alt timp. Aici se află o constantă de după cel de-al doilea război mondial văzută prin ochii copilului, care, vara, împreună cu colegii de joacă, mergeau desculţi şi în maiou să se joace pe plajele de la Trei Papuci“, a explicat geneza cărţii redactorul-şef al revistei “Tomis“, Carmen Raluca Şerban. Aceasta a subliniat că principala calitate a cărţii este aceea de document. “Ceea ce mi-a plăcut la revista este că m-am simţit foarte bine, lîngă nişte prieteni pe care i-am trădat într-un singur mod: le-am stricat media de vîrstă (...). Acest modest volum de povestiri l-am scris cu mare plăcere, la îndemnul colegilor de redacţie. Sper ca o combinaţie de curiozitate şi politeţe să îi facă măcar pe cîţiva dintre dvs. să îl deschidă şi să parcurgă cîteva rînduri“, a declarat Corneliu Dida.

Seria prezentărilor de carte a continuat cu “Sport“ (poezie) - Gili Mocanu, “Măcelărie“ (publicistică), “sms. ei respiră şi fac dragoste ca şi fluturii“ (poezie) - Mugur Grosu, “O cameră cu două camere“ (poezie) - George Vasilievici, “ 40. Leonte Năstase. 40 de ani de grafică umoristică“ (caricatură), “Ficţiunea, varianta verosimilă a Istoriei în opera lui Jose Saramago“ - Simona Stănilă-Purice. Instalaţia lui Mugur Grosu, “Flyin’ Pet“ a deturnat spre ludic spaţiul Cazinoului. Masa rotundă a avut, anul acesta, o temă inedită, dinadins festivistă “Banchetul lui Ovidiu. Identităţi locale şi chiolhanuri culturale“.



12