INCREDIBIL! Bloc în sit arheologic! Numai la Constanţa! Ce fac autorităţile?

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Apel umanitar: Să ne salvăm istoria! INCREDIBIL! Bloc în sit arheologic! Numai la Constanţa! Ce fac autorităţile?
Social 15 Iulie 2018 / 17:18 14267 accesări 22 comentarii

Prin jungla de beton şi asfalt a oraşului Constanţa îşi iţesc, timide, contururile, vestigii arheologice de o importanţă covârşitoare pentru patrimoniul material şi imaterial european, implicit românesc şi, la fel de implicit, constănţean. Unul dintre cele mai importante monumente este Poarta Mare a Cetăţii Antice Tomis. Turnul său de NE are ghinionul să se afle pe o proprietate privată, pe care o firmă vrea să construiască un bloc imens şi a primit aviz de construcţie de la Ministerul Culturii în acest sens: blocul se va ridica la doar 2 metri de monument, contravenind flagrant legilor aflate în vigoare care stipulează că distanţa maximă este de 100 de metri! Adresa este str. Mircea cel Bătrân nr. 47 A, firma este SC Black Waters SRL, iar cei păgubiţi de o parte deosebit de importantă a istoriei lor şi a oraşului sunt constănţenii.

Prin jungla de beton şi asfalt a oraşului Constanţa îşi iţesc, timide, contururile, vestigii arheologice de o importanţă covârşitoare pentru patrimoniul material şi imaterial european, implicit românesc şi, la fel de implicit, constănţean. Urmele vechi de mii de ani, detaliate, ale civilizaţiilor care au trăit, evoluat şi creat atunci ar putea transforma Constanţa într-un adevărat “Colosseum” turistic, dacă aceste vestigii ar fi puse în valoare, oraşul nostru fiind unic la nivel european din mai multe perspective arheologice. Că în Europa, statele care au fost binecuvântate cu o asemenea bogăţie arheologică respectă, sfinţesc şi pun în valoare fiecare pietricică, fiecare bucăţică de zid şi fiecare fărâmă de statuie, o ştim şi am plătit să le vedem când ne-am plimbat prin vacanţe. Că în Constanţa nu se întâmplă NIMIC de acest gen, ba dimpotrivă… ştim şi asta.

Nu întâmplător am folosit mai sus cuvântul “binecuvântare”. Pentru Constanţa, traducerea ar fi mai curând “blestem”. Şi este adevărat: din perspectiva autorităţilor care se tot împiedică în aceste vestigii şi a celor care vor să dezvolte afaceri ce presupun construcţii. Nu există loc în oraşul nostru - partea veche, Zona Peninsulă - unde, la cea mai mică săpătură, să nu iasă la iveală o bucăţică de istorie milenară.

Acest adevăr, devenit truism, este acceptat la nivel naţional, legiferat şi normat, printr-o sumedenie de legi ce acoperă, în fapt, teritoriul întregului judeţ şi urmele civilizaţiilor ce au trăit, trecut, murit aici. Pe noi ne interesează însă Oraşul Antic Tomis şi Porţile sale, deoarece una dintre ele, cea Mare, se află într-un real pericol.

În Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate (text publicat în M.Of. al Românie)

Şi care a intrat în vigoare de la 12 aprilie 2000, la Capitolul II. Unități administrativ-teritoriale cu concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de interes naţional, la litera h) – Oraşe antice, poziţia 3) regăsim – Oraşul Antic Tomis. Asta înseamnă TOT oraşul antic, cu delimitările sale fireşti, zidurile exterioare şi de incintă şi, în mod evident, porţile.

Cu toată această evidenţă, o firmă a cerut şi a PRIMIT AUTORIZAŢIA DE CONSTRUCŢIE ÎN PLIN SIT ARHEOLOGIC! Firma se numeşte S.C. Black Waters S.A., reprezentantul legal Verginia Brezeanu, iar locul pe care vor să construiască o imensă locuinţă colectivă S+D+5E+6R cu regim (D+P) comercial este situat, potrivit Planului Urbanistic de Detaliu (PUD), pe strada Mircea cel Bătrân nr. 47A. Terenul, care are 258 mp este, după cum spuneam, în plin sit arheologic. Şi nu o spunem doar noi. Potrivit Primăriei Municipiului Constanţa, “terenul pentru care s-a inițiat PUD este situat în sit arheologic, conform Listei monumentelor istorice 2015 anexă la Ordinul ministrului culturii şi patrimoniului naţional nr. 2361/12.07.2010 pentru modificarea anexei nr.1 la Ordinul ministrului culturii şi cultelor nr. 2314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice actualizată şi a Listei monumentelor istorice dispărute: situl arheologic „Oraşul antic Tomis“, Peninsula Constanţa, între Bd. Ferdinand, faleza de E a oraşului până la plaja Modern, Cazino, Poarta 1, port comercial, Bd. Termele Romane (fost Marinarilor), Str. Traian, Cod CT-I-s-A-02553, nr. crt. 1, şi situl urban „Zona peninsulară Constanţa", Faleza Cazino, Poarta 1, Faleza Port Tomis, Faleza plaja Modern, Bd. Ferdinand până la Str. Atelierelor, Str. Traian, Bd. Termele Romane (fost Marinarilor), Cod CT-II-s-B-02832, nr. crt. 486, în zona de protecţie a monumentului istoric Zidul de incintă al cetăţii Tomis, Cod CT-I-m-A-02553.08, nr. crt. 9, Intersecţia Str. Mircea cel Bătrân cu Str. Dragoş-Vodă, intersecţia Bd. Ferdinand cu Str. Răscoala 1907, de-a lungul Bd. Ferdinand până la Teatrul Fantasio, cu prelungirea până la intersecţia Bd. Ferdinand cu Str. St.Mihăileanu şi în continuare până la Poarta 3 Port, datare sec. III- VI p.Chr., Epoca romană” (http://www.primaria-constanta.ro/primarie/urbanism/lista-dezbateri-urbanism).

Dincolo de această evidenţă – construcţie în plin sit arheologic, Turnul de NE al Porţii Mari, care se află chiar pe teren - în “Memoriul general de prezentare în vederea protejării monumentului “Drumului Roman””, al proiectantului general SC. Design Unit SRL, se arată că între construcţia propriu-zisă şi edificiul antic există o distanţă de doar 2 m!

Şi asta în condiţiile în care, potrivit legii, acest monument istoric (Poarta Mare a cetăţii şi turnurile sale), clasat în grupa A, potrivit Legii 422 din 18 iulie 2001, Titlul II, Capitolul I, art. 7,(1), a), în vigoare de la 24 iulie 2001 (formă aplicabilă de la 24 iulie 2001 până la 19 noiembrie 2006, fiind înlocuită prin republicarea (r1)din Monitorul Oficial, Partea I nr. 938 din 20 noiembrie 2006, deci cu republicările şi reactualizările aferente), are şi o zonă de protecţie, stabilită tot de această lege. La Art. 8 a Legii citate mai sus, aliniatul (1) se arată că “Pentru fiecare monument istoric se instituie zona sa de protecţie, prin care se asigură conservarea integrată a monumentului istoric şi a cadrului său construit sau natural”. La aliniatul (2) se specifică şi cum anume se hotărăşte în privinţa acestei zone de protecţie: “Delimitarea şi instituirea zonei de protecţie se realizează simultan cu clasarea bunului imobil ca monument istoric, în condiţiile legii”.

Ce înseamnă zona de protecţie a unui monument istoric şi de ce este necesară?

Şi dacă v-aţi plictisit de atâtea articole de lege şi limbajul de lemn specific acestora, mai aveţi doar puţină răbdare până explicăm şi ce anume înseamnă zonă de protecţie şi pe ce lungime se întinde ea în funcţie de poziţia monumentului. Căci, potrivit aceleiaşi Legi, “zona de protecţie din jurul unui monument este o porţiune de teren delimitată şi trecută în regulamentul local de urbanism pe care nu se pot face construcţii, plantaţii şi alte lucrări care ar pune în pericol, ar polua, ar diminua vizibilitatea, ar pune în pericol eventualele vestigii arheologice subterane aflate sub sau în imediata vecinătate a monumentului”.

Ca un scurt comentariu, considerăm fără a greşi că 2 metri înseamnă chiar “imediata vecinătate a monumentului”.

“Este o zonă-tampon între monument şi mediul înconjurător actual. Zonele de protecţie din jurul monumentelor istorice sunt de minimum 100 de metri în localităţile urbane, de 200 de metri în localităţile rurale şi de 500 de metri în exteriorul localităţilor, distanţe măsurate de la limita exterioară a terenurilor pe care se află monumente istorice. Terenul pe care se află un monument istoric include, în afară de construcţia propriu-zisă, şi drumuri de acces, scări, parcul sau grădina, turnuri, chioşcuri şi foişoare, gardul sau zidul de incintă, bazine, fântâni, statui, cimitire şi alte construcţii sau amenajări care formează ansamblul monumentului”, se mai arată în Legea citată.

De asemenea, şi la Art. 10 din Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate se arată că: (1)Până la delimitarea prin studii de specialitate a zonelor de protecție a valorilor de patrimoniu cultural, prevăzute în anexanr. III, în condițiile art. 5alin. (2), se instituie zone de protecție a monumentelor istorice, de 100 metri în municipii și orașe, de 200 metri în comune și de 500 metri în afara localităților.

(2)Distanțele sunt măsurate de la limita exterioară a terenurilor aferente monumentelor istorice definite la art. 1alin. (2)din Ordonanța Guvernului nr. 68/1994 privind protejarea patrimoniului cultural național, aprobată prin Legeanr. 41/1995.

De la 2 metri la 100 de metri, cale lungă să-i ajungă....

Aşadar, de la 2 metri la 100 este cale lungă, şi nu ne referim aici doar la Turnul de NE, căci monumentul antic despre care se face vorbire, Poarta Mare, este, în fapt, un ansamblu. Considerăm că Legea este extrem de clară în a defini ce este aceea “zonă de protecţie” şi ce anume trebuie protejat.

Cu toate acestea, s-ar părea că aceste informaţii, prezentate de noi succinct şi foarte clar nu au fost inteligibile şi pentru cei de la Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, adică Direcţia Patrimoniu Cultural şi Comisia Naţională a Monumentelor Istorice, respectiv pentru cei trei responsabili ale căror semnături apar pe aviz: Directorul Direcţiei Patrimoniu Cultural - Ştefan-Emilian Gămureac, cons. DPC/SAPC arh. M. Mateescu şi însuşi conducătorul iubit al instituţiei, George Ivaşcu.

Cei trei au dat aviz favorabil pentru această construcţie, punând două condiţii: “Se va reveni cu avizarea proiectului DTAC (prescurtarea pentru Documentaţie Tehnică pentru Obţinerea Autorizaţiei de Construire şi se referă la proiectul întocmit de o echipă de proiectanţi, arhitect, inginer de rezistenţă şi inginerii de instalaţii, adică proiectul în sine - n.r.) ca fază distinctă” şi “se va face studio de însoţire menţionat în CU faţă de imobilul de locuinţe vecin P+8”.

Şi aici apare firesc întrebarea...

Şi aici apare firesc întrebarea: Cum a reuşit firma cu pricina să primească acest aviz de la Ministerul Culturii în condiţiile în care Legea, făcută şi de cei de la Ministerul Culturii, arată foarte clar că nu este posibilă construcţia în sit arheologic şi că, dacă totuşi este nevoie, trebuie respectată cu stricteţe “zona de protecţie de 100 de metri”?

Cum au ajuns cei de la Comisia Naţională a Monumentelor Istorice din minister la concluzia că 2 metri sunt suficienţi pentru prezervarea corectă a monumentului antic?

Nici dacă descoperirea arheologică ar fi fost întâmplătoare nu s-ar fi încadrat în cei 2 metri, deoarece în Legea menţionată, mai precis, OG 43/2000 republicată, se arată, la art. 13, literele a) şi b), că: “zona cu patrimoniu arheologic evidenţiat întâmplător se delimitează în jurul locului descoperirii arheologice întâmplătoare, după caz, astfel: a) pe toată suprafaţa terenului care face obiectul autorizării de construire; b) pe o rază de 50 de metri faţă de locul descoperirii, în cazul în care descoperirea s-a făcut ca urmare a lucrărilor agricole sau a altor lucrări care nu au nevoie de autorizaţie de construire”.

Nu este însă cazul nostru, monumentul aflându-se acolo cu mult înainte ca Brezeanu şi firma Black Waters să se trezească că vor să construiască un bloc.

Ce urmează?

Toată această poveste a stat la dispoziţia constănţenilor în perioada 26.06 2018 – 10.07.2018, sub formă de consultare publică, pe site-ul Primăriei. Urmează etapa elaborării propunerilor şi comunicarea rezultatelor, care are ca perioadă de desfăşurare 10 zile calendaristice, adică din data de 11.07.2018 până în 20.07.2018.

Speram că, până în data de 20 iulie să se trezească cineva şi să găsească o modalitate de a ne proteja istoria. Potrivit Legii, Primăria şi Consiliul Judeţean sunt cele două autorităţi obligate să apere şi să protejeze monumentele. Mai mult decât atât, potrivit Legii 422 din 18 iulie 2001, “activităţile şi măsurile de protejare a monumentelor istorice se realizează în interes public. În condiţiile prezentei legi intervenţiile asupra monumentelor istorice pot constitui cauză de utilitate publică”.

Aşadar, dat fiind faptul că noi, constănţenii, suntem plătitori de taxe şi impozite, cerem public ca spaţiul declarativ creat în jurul acestui monument să îşi respecte funcţia şi să devină necesar locuitorilor Cetăţii. Adică, sintagma de “utilitate publică” să capete concreteţe şi să devină utilă din perspectiva conştientizării mentalului public a importanţei covârşitoare a respectării istoriei. Şi de ce nu ar fi aşa?

Ne este util să învăţăm (unii dintre noi), să ne amintim (alţii dintre noi) şi să admirăm (puţini dintre noi), vestigiile milenare construite de strămoşii noştri şi a căror singură vină este că s-au păstrat din secolul VI î.e.n. şi până în 2018 e.n.!

Ne este util să ştim de unde venim pentru a realiza încotro ne îndreptăm (ştim, este un clişeu, însă extrem de adevărat)!

Ne este util să fim respectuoşi cu trecutul pentru a avea un viitor!

Ne este util să apărăm valorile care nu se mai pot apăra singure pentru a le lăsa moştenire – aceasta fiind, în fapt, singura obligaţie morală, spirituală şi realizabilă în plan concret pe care o avem!

Ce înseamnă interesele din prezent ale unei firme obscure faţă de impresionanta moştenire istorică, ce numără milenii de existenţă şi pe care o avem în grijă!

Suntem convinşi că actualele autorităţi, aşa cum sunt ele, nu vor să rămână în istorie ca fiind cele care au distrus Poarta Mare a Cetăţii antice Tomis, alături de o firmă oarecare care, peste două decenii poate că nu va mai exista! Asta ca să nu mai spunem că, orice artificii ar fi găsit firma Ape Negre şi Ministerul Culturii, pentru a construi la 2 metri de monumentul antic în loc de 100 de metri, potrivit art. 9 al Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, “nerespectarea măsurilor specifice de conservare și de protejare a zonelor protejate atrage, potrivit legii, răspunderea civilă, contravențională sau penală, după caz”.

Luni, 16 iulie 2018, vom înainta Direcţiei Patrimoniu Cultural din cadrul Ministerului Culturii o adresă prin care vom cere răspunsul la întrebările de mai sus şi vă vom ţine la curent cu desfăşurarea acestui caz extrem de grav, care atacă însuşi centrul viu, palpitând, al conştiinţei noastre naţionale: istoria!

Avem şi o mică propunere pentru Primăria Constanţa: faceţi o listă cu toate monumentele din oraş, trasaţi cei 100 de metri aferenţi zonei de protecţie fiecărui monument şi treceţi prin Consiliu Local o Hotărâre în acest sens. Orice idee de construcţie trebuie să plece de la această hotărâre, ca lucrurile să fie mult simplificate!

Despre Poarta Mare şi turnurile sale

Pentru mai buna înţelegere a cum arăta delimitarea către mare a Oraşului antic Tomis, redăm în continuare o scurtă explicaţie unor specialişti din cadrul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa. Poarta Mare a zidului de incintă are deschiderea către nord-vest şi este flancată de două turnuri în formă de U. Turnul de sud-vest, cu o lungime de circa 15 metri şi lăţime de 11,5 metri este singurul cercetat aproape în întregime. Turnul de nord-est este acoperit de resturile unei construcţii interbelice şi are aceeaşi formă ca cel de sud-vest, însă se află poziţionat puţin mai jos. Între cele două turnuri se află calea de acces, largă de aprox. 10,5 m, care, în urma deselor intervenţii din ultimele decenii ale secolului XX, a fost distrusă. În faţa turnurilor, potrivit cercetătorului Adrian Rădulescu, se află “un şanţ de apărare cu un pod suspendat”, care face parte din sistemul de fortificare al Porţii Mari.

Cercetarea arheologică efectuată de specialiştii MINAC între 2015 şi 2016 pe strada Mircea cel Bătrân nr. 47 A, pe un teren cu o suprafaţă de 258 mp în faţa turnului de NE al Porţii Mari a adus informaţii preţioase referitoare la calea de acces în cetate şi la şanţul de apărare descris de Adrian Rădulescu. Rezultatele acestei cercetări arheologioce preventive sunt de o mare importanţă pentru o cunoaştere de ansamblu a Porţii mari a Tomisului, totodată deschizând posibilitatea conservării in situ şi a valorificării acestor elemente arhitectonice cu rol defensiv.

Loading...

22 comentarii

Parvan 21:02:58 / 15 Iulie 2018
Aviz

Putin mai jos, hotelul Ibis s-a ridicat si functioneaza normal, cu monumentele arheologice salvate, cercetate si conservate sub forma unui muzeu. De vizitat! Cand altii, potentii judetului si ai orasului treceau cu buldozerele peste vestigii, unde erati? Adica atunci cand se rupeau necropole si zburau opaitele antice pe sus...., sau zidurile erau distruse...Tot pe proprietati private. Exista dosare probatorii. Dar noua ne place sa facem zarva cand ne convine. Asa ca....istoria o folositi ca arma impotriva celor care va deranjeaza si nu impotriva celor care va conduc.

CONSTĂNȚEANU 23:29:34 / 15 Iulie 2018
Mai conectează istoria in ziua de azi?

Trăim în România! Țara tuturor posibilităților! Ce mai contează istoria. Tot inainte!

Jenna 00:35:19 / 16 Iulie 2018
Primarul adormit

Primarul nostru este un papă lapte, nu a făcut absolut nimic pentru orașul Constanța. E un Mare....

Alina Cristea 01:17:54 / 16 Iulie 2018
Pentru domnul Parvan

Domnule Parvan, multumim pentru interesul aratat! Vreau sa mentionez ca nu am folosit si nici nu voi folosi vreodata istoria ca pe altceva decat ceea ce consider ca este: cea mai frumoasa si importanta mostenire pe care o avem si, in acelasi timp, cea mai covarsitoare responsabilitate. Nu am cunostinta despre perioada mentionata de dvs., "cand se rupeau necropole si zburau opaitele antice pe sus...". Asa ca, potrivit comentariului dvs., daca va aflati in posesia unor informatii concludente, va rog sa mi le faceti cunoscute. Va asigur ca le vom investiga cu cea mai mare strictete. Sa aveti o noapte frumoasa in continuare!

Răspunde | Raportează | | |+18
Prometeu 02:21:57 / 16 Iulie 2018
Pentru Parvan

Nene , nu folosi numele marelui istoric si arheolog Constantin Parvan , pentru a face pe lupul moralist , tu unde erai daca iti pasa asa mult de istoria Constantei ?

Andei 12:47:03 / 16 Iulie 2018
Bloc

Au dat drumu la construirea blocului și în stație la republicii, numai ca aia sunt smekeri, foreaza și baga stalpi ca să nu se mai vadă ce este dedesubt. Istoria României nu va mai este de actualitate, blocurile noi fac istorie acum.

alex 16:33:24 / 16 Iulie 2018
autorizatie

Cine a dat autorizatia? Vanturache?

Alex 16:35:14 / 16 Iulie 2018
Pentru Parvan

Domnule "Parvan", esti angajatul Primariei, ca se cam vede de la o posta???!

Alex 16:36:21 / 16 Iulie 2018
Pentru Alina Cristea

Felicitari, Doamna Alina Cristea, felicitari Telegraf!

Dan 21:19:12 / 16 Iulie 2018
Pentru Alina Cristea

Povestea asta are doua fețe total distincte. Pe de o parte este foarte adevărat ca exista acele legi care trebuie respectate. Clar. Dar ce ne facem cu alte Șantiere in lucru aflate tot in zona istorică? La intersecția bd Tomis cu STR Traian, chiar in piața se construiește un hotel. In spatele lui, lipit de el pe Traian a început alta construcție. Statul a construit in anii din urma Baroul avocaților si clădirea Curții de apel in același sit. Sa nu uitam de recentul sediu al OPCI care se afla tot in parcul arheologic al primăriei. Dar știți câte construcții noi sunt pe zona pieței Ovidiu? Multe, si sunt construite in ultimii 10 ani. Sub tutela fostului Dvs sef Mazăre. Exista, după cum mai scria aici cineva, modalități de conservare a sitului dar mie îmi miroase a ceva politic in articolul Dvs.

Avram inacu 21:23:01 / 16 Iulie 2018
Aut. Constr.

Numai vrajala cu istoria , din cauza asta nu avem autostrazi si nu avansam de 30 de ani . Poate omul este legal si construieste in conditiile legii , sau poate respecta normele arheologice. Voi astia legisti care nu faceti decat sa latratii ca niste catei platitii omului terenul si tineti -va istoria ca oricum traiti in trecut comunist Ps. Autorul articolului daca primea ce a cerut nu mai era asa patriot dar nu a primit , asa ca latra ca prostul fara sa stie despre ce este vb.

John 21:27:36 / 16 Iulie 2018
Pentru Dan

Daaa, sigur miroase a USR, sau a Putin, sau a Trump sau a angajatii de tip puto... din primarie! Telegraf, care n-a fost niciodata decat pro-psd, s-a dat acum cu Lupul in minrea ta. Sau cu Scufita Rosie? Sau cu vanatorul? A, stiu! Cu bunicuta! Puneti dracului osul la munca in primaria aia de toata jena! Lasati mancatul de bors pe site-urile ziarelor! Ca nici sa scrieti coerent nu sunteti in stare!

Hmm 22:38:47 / 16 Iulie 2018
Altceva?

Pai astia altceva mai stiu decat sa manance kkt pe langa subiectele care ii deranjeaza? De obicei proiecteaza frustrarile lor asupra celor care au curajul sa scrie, adica sa se implice! Si, pt toti astia de se baga in seama singuri, Telegraf a scris despre blocul de pe Ferdinand! Puneti dracului mana si cititi, ganditi si fiti constructivi! Nu va mai repeziti sa va muscati de cur unii pe altii, ca d-aia nu merg lucrurile in Romania! Nu din cauza istoriei, neavenitilor!

Alex 22:46:55 / 16 Iulie 2018
Autoarea nedocumentata induce in eoare

Mai Alina Cristea faptul ca tu nu deosebesti masurile de protectie a monumentelor cu prilejul constructiei de interdictiile de construire ma face sa ma intreb daca deosebesti noaptea de zi. Grav este faptul ca iti induci in eroare in mod lacrimogen si total neprofesionist cei cativa cititori si cetateni ai orasului

“cititori” 08:56:02 / 17 Iulie 2018
Pentru Alex

Omule, daca mi-as permite sa injur, te-as injura. In afara de faptul ca esti ignorant, te mai trezesti si vorbind. Doamna aia a scris absolut corect in articol! Ce nu iti convine? Ti-e lezat vreun interes? Iar aia cu “cei cativa cititori si cetateni ai orasului” e mortala! Vid e in capul tau, fratioare!

12

Adaugă comentariul tău





NOTĂ: Te rugăm să comentezi la subiect. Sunt interzise atacurile la persoană, limbajul vulgar sau tendenţios şi postarea materialelor publicitare. Încălcarea acestor norme va fi sancţionată cu ştergerea imediată a comentariului.

Ştiri recomandate

Pagina a fost generata in 0.2344 secunde