Infrastructura de cercetare DANUBIUS-RI. Ce vor căuta cercetătorii, tematicile strategice majore

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Infrastructura de cercetare DANUBIUS-RI. Ce vor căuta cercetătorii, tematicile strategice majore
Tehnologie 17 Decembrie 2018 / 23:29 529 accesări 0 comentarii

România este coordonatoarea infrastructurii de cercetare paneuropeane DANUBIUS-RI, care este dedicată studierii sistemelor fluviu – deltă – mare. DANUBIUS – RI este format dintr-un puzzle de infrastructuri de cercetare, prin care “încercăm să aducem împreună cercetători din toate domeniile, vorbim din domeniul științelor vieții, din domeniul științelor pământului, din domeniul ingineriei, dar și din domeniul științelor sociale și economice”, a declarat Adrian Stănică, coordonatorul acestuia. El a precizat că viitoarea infrastructură de cercetare va încerca să ofere și soluții practice de combatere a inundațiilor, a poluării sau a schimbărilor climatice.

  • DANUBIUS-RI a fost declarat “proiect strategic de importanță națională” de Guvern în octombrie 2014 și este parte din Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014-2020 aprobată de Executiv. Tot atunci, Camera de Comerț Americană în România (AmCham) a desemnat DANUBIUS-RI prioritate de țară, într-un raport numit Priorități pentru România 2020
  • În valoare de 230 de milioane de euro, DANUBIUS-RI, cea mai importantă infrastructură de cercetare în care este implicată România după Laserul de la Măgurele, reunește 11 țări europene pe care le și coordonează și are ca termen de dezvoltare anul 2026.
  • Componenta românească a DANUBIUS - RI, numită DANS, pregătește construcția celui mai mare laborator românesc de studiere a mediului și a vieții, la Murighiol, în Delta Dunării. Din proiectul DANS fac parte și Supersite-ul Delata Dunări și Centrul de Date Galați.

“Încercăm să aducem împreună comunități care sunt deja specializate fie în domeniul studiului apelor dulci, fie în domeniul marin. Poate părea curios, dar în sutele ani de când a început cercetarea în aceste domenii, aceste două comunități de cercetători au interacționat foarte puțin, doar pe anumite proiecte, neexistînd o platformă sistematică care să le permită să lucreze și să îi încurajeze să lucreze împreună”, a explicat Adrian Stănică, directorul general al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină (GeoEcoMar).

“DANUBIUS-RI, Centrul Internațional de Studii Avansate pentru Sisteme Fluviu-Mare, dorește să fie acea platformă care să susțină cercetarea interdisciplinară de vârf în domeniul apelor dulci, apelor sărate, mediului marin, mării sub influența fluviilor, cu un focus pe mediile de tranziție: pe delte, estuare, lagune. Poate părea din nou paradoxal, pentru că aici e concentrată o mare parte a societății omenești, dar cunoaștem foarte puține practic, de la procesele fizice, procesele chimice, înțelegem foarte puțin modul în care oamenii influențează aceste procese”, a precizat acesta.

Tematicile strategice majore

“Obiectivul nostru este: making river-sea systems work. Deci să putem să conlucrăm cu natura, să putem să ne dezvoltăm astfel încât să intrăm în echilibru din nou cu natura. Să nu vă gândiți la making river-sea systems work again, dar pur și simplu în ultimele 200 de ani, în ceea ce se numește deja antropocen, societatea umană a reușit să interacționeze într-un mod catastrofal în unele părți în sistemele fluviu-mare, fie găsind rezolvări în anumite porțiuni ale fluviilor, ceea ce a însemnat pur și simplu mutarea proceselor în josul râurilor sau în partea marină, ori au fost rezolvate anumite probleme și au apărut procese negative în domenii la care nu se gândea nimeni”, a precizat Stănică.

“Care este dinamica naturală a acestor sisteme? Care este modul în care oamenii au început să interacționeze și au modificat dinamica naturală? Pe de altă parte, foarte important e să înțelegem modificările climatice globale și modul în care sistemele fluviu-mare interacționează față de efectul cumulat al acțiunilor umane și al modificărilor globale și, nu în ultimul rând, ce soluții putem să găsim ca societatea omenească să se adapteze astfel încât să se reducă presiunile majore pe sistemele fluviu-mare. Astea sunt întrebările majore”, a explicat acesta.

Tematicile fundamentale privesc necesitatea de a avea apă de bună calitate și suficientă. Deci să putem să ne dezvoltăm, să reducem poluarea, să avem suficientă apă de bună calitate, dar și să avem niște politici eficiente prin care să ne protejăm de inundații, adaugă directorul GeoEcoMar.

A doua tematică fundamentală privește continuumul sedimentar. În momentul în care oamenii au început să construiască diguri, să construiască baraje, să construiască diferite deviații ale fluviilor, ce s-a întâmplat: pur și simplu a fost secționat acel continuum al particulei sedimentare care pleacă dinspre izvoare înspre zona marină. Sedimentele au început să se acumuleze mai mult într-o parte, ducând la înmlăștinări, impact negativ și asupra activităților umane, a dus la apariția eroziunii unor porțiuni a fluviilor, cu efecte negative din alt punct de vedere, în alte porțiuni ale fluviilor. Au existat acele perioade în care au fost construite foarte multe baraje, barajele respective au rezolvat problemele legate de inundații în susul digurilor, dar au dus la apariția eroziunii plajelor, pentru că sedimentele sunt acele particule care constituie bucățile de teritoriu”, spune Adrian Stănică.

Acesta a explicat că “noi stăm pe sedimente. Când mergem la plajă, stăm pe sedimente, când mergem pe malurile unui râu, stăm din nou pe sedimente. Trebuie să avem grijă ca acestea să își reia un flux continuu, natura să poată interacționa cu natura din punct de vedere al cantității sedimentelor, la fel din punct de vedere al calității sedimentelor. Trebuie să ne uităm la partea legată de poluare. Ce înseamnă poluare de fapt, cum putem să interacționăm și cum putem rezolva problema sedimentelor produse de oameni? Și aici vorbim de toată masa uriașă de plastice, de la cele mai mari, la microplastice, pe care noi le generăm și care se dispersează în momentul de față în natură”.

“A treia tematică strategică majoră privește ecosistemele: cum reușim să menținem funcțiile ecosistemelor specifice, pentru sistemele fluviu-mare în general, cum reușim să refacem zonele care au fost distruse, cum reușim să înțelegem care este punctul critic dincolo de care aceste ecosisteme încep o degradare totală? Nu în ultimul rând, cum reușim să înțelegem efectele cumulate ale modificărilor climatice globale cu cele ale activităților antropice asupra sistemelor fluviu-mare și cum putem veni cu planuri de management temeinic?”, a continuat coordonatorul infrastructurii de cercetare paneuropene.

Directorul general al GeoEcoMar a precizat că “este foarte important să ne uităm la acest efect cumulat al activităților umane cu modificările climatice, pentru că în foarte multe țări, în foarte multe cazuri, se dă vina doar pe modificările climatice, uitând să ne uităm că, de fapt, vina e chiar în curtea noastră și e mult mai ușor să dai vina pe ceva care pare global și îndepărtat, decât să încercăm să rezolvăm strict problemele, cauzele fiind de fapt mult mai locale”.

“Foarte multă lume a zis: avem inginerie de 200 de ani, avem soluții. Nu avem. Dacă am fi avut, la știri nu ar mai fi apărut tot dezastrul provocat de inundații în Europa și nu doar în Europa. DANUBIUS-RI își propune să fie o platformă deschisă cercetătorilor la nivel global. În Europa, în general cele mai rele inundații au zeci de morți. Gândiți-vă, însă, că atunci când sunt, de exemplu, în Asia de Sud-Est inundații în fluviile de acolo, sunt zeci de mii de morți. Ce înseamnă asta: înseamnă că știința așa cum o știm în momentul de față nu a reușit să dea o soluție viabilă. Fiecare viață contează, dar fiecare viață pierdută înseamnă că știința clasică nu a ajuns să ofere rezolvări. Noi asta încercăm să facem”, a explicat Adrian Stănică.

Loading...

Adaugă comentariul tău





NOTĂ: Te rugăm să comentezi la subiect. Sunt interzise atacurile la persoană, limbajul vulgar sau tendenţios şi postarea materialelor publicitare. Încălcarea acestor norme va fi sancţionată cu ştergerea imediată a comentariului.

Pagina a fost generata in 0.1938 secunde