Interviu cu creatoarea de ii Mihaela Oproiu: „Bunica are 90 de ani și coase ii”

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Artizanat fără vârstă

Interviu cu creatoarea de ii Mihaela Oproiu: „Bunica are 90 de ani și coase ii”

Eveniment 25 Iunie 2015 / 00:00 5794 accesări

Frumusețea cămășii românești, a iei, a făcut înconjurul lumii. Reginele României, Elisabeta și Maria, o purtau cu mândrie, iar Henri Matisse i-a dedicat un tablou devenit celebru: „La blouse roumaine”, care se află expus la Muzeul de Artă Modernă din Paris. Din 2013, în România se celebrează pe 24 iunie, de Drăgaice sau Sânziene - denumirea populară a praznicului Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul -, Ziua Universală a Iei. Evenimentul a fost marcat și la Constanța, de Muzeul de Artă Populară, care a invitat familia Oproiu din Breaza, județul Prahova, să le arate tomitanilor cum se face o ie tradițională. Cu acest prilej, mezina familiei, Mihaela Oproiu, de 31 de ani, a acordat un interviu cotidianului „Telegraf”, vorbind despre tainele confecționării frumoaselor cămăși românești.

Rep.: De unde ați deprins meșteșugul confecționării iilor?

M.O.: De mulți ani, de aproape 15 ani, mă ocup cu confecționarea iilor, alături de familia mea. Meșteșugul s-a transmis de la bunica mea, care are 90 de ani și încă mai realizează ii. Mama (n.r. - Ecaterina Oproiu) l-a preluat, eu la fel și dorim să-l transmitem mai departe.

Rep.: Cât durează să faceți o ie de complexitate medie?

M.O.: Confecționarea unei ii durează între trei săptămâni și o lună. Această cămașă tradițională este realizată manual în întregime. Folosim numai materiale naturale: bumbac, mătase. Nimic nu este cusut la mașină, nici măcar tivul.

Rep.: Cam câte ii lucrați pe an?

M.O.: O persoană poate realiza 10, cel mult 12 ii pe an. În familie lucrăm eu, mama, bunica și surorile bunicii. Dar producția de ii nu este prea mare.

Rep.: Unde reușiți să vindeți rodul muncii dvs.?

M.O.: Participăm la târguri, la expoziții și la muzee, când suntem invitați. Multe persoane ne contactează telefonic sau pe internet. Străinii apreciază ia românească, dar românii cumpără cel mai mult, deoarece ei își cunosc valorile naționale și le apreciază.

Rep.: Există tineri care aleg să se căsătorească în port tradițional. Ați întâlnit astfel de cupluri?

M.O.: Da, am întâlnit cupluri care au apelat la noi deoarece au vrut să aibă o nuntă autentică, românească. Și eu am îmbrăcat portul tradițional inclusiv la cununia civilă.

Taguri articol


12