Preşedintele rus a declarat vineri că nu va ezita să atace Georgia din nou, dacă va fi provocat, chiar dacă această ţară ar fi pe cale să adere la NATO. Adresîndu-se în cadrul reuniunii anuale a Clubului Valdai, Dmitri Medvedev a declarat de asemenea că atacul Georgiei de la 8 august împotriva provinciei separatiste pro-ruse Osetia de Sud este echivalentul rus al atentatelor de la 11 septembrie împotriva SUA.

Deocamdată, submarine strategice ale flotei ruse din Pacific vor efectua, luni, teste cu rachete balistice în largul Peninsulei Kamceatka, anunţă surse militare citate de pagina online a RIA Novosti. Rachetele vor fi lansate de pe submarine din Marea Ohoţk şi Marea Bering, urmînd să ajungă în poligonul din Kura, în Kamceatka. Flota rusă din Pacific include numeroase submarine strategice dotate cu rachete balistice RSM-54. RSM-54 Sineva (SS-N-23 Skif, potrivit terminologiei NATO) este o rachetă balistică intercontinentală intrată în uz în 1986, avînd o rază de acţiune de circa 8.300 de kilometri.

Secretarul general NATO merge săptămîna viitoare în Georgia

Jaap de Hoop Scheffer a anunţat vineri că va merge, săptămîna viitoare, împreună cu ambasadorii celor 26 de state membre NATO, în oraşul georgian Gori, ocupat pentru puţin timp de forţele ruse, în august. Gori, situat în apropierea regiunii separatiste Osetia de Sud, este considerat o punte de legătură între estul şi vestul ţării. Comisia NATO - Georgia, formată după conflictul ruso-georgian din august, se va reuni pentru prima oară luni, la Tbilisi. Secretarul general NATO s-a întîlnit, vineri, la Riga, cu şefii diplomaţiei din cele trei state baltice, Letonia, Estonia şi Lituania, îngrijoraţi pentru securitatea ţărilor lor după conflictul ruso-georgian. Membrii NATO au încredere în articolul 5 din Tratatul Nord-Atlantic, care se referă la principiul apărării colective în cadrul Alianţei, a declarat, cu ocazia întîlnirii de la Riga, ministrul de Externe eston, Urmas Paet. ”În acest context, prezenţa NATO în Estonia joacă un rol important. În prezent o apreciem sub forma operaţiunilor de supraveghere a spaţiului aerian. În viitor va fi nevoie de mai multe astfel de exemple”, a adăugat el. Cele trei ţări baltice, devenite independente în urma dezmembrării statului sovietic în 1991 şi care au aderat la NATO în 2004, în pofida unei opoziţii puternice a Moscovei, nu au forţe aeriene. Apărarea spaţiului lor aerian este asigurată, pe rînd, de toţi membrii NATO. Foste republici sovietice vecine Rusiei, ţările baltice găzduiesc minorităţi rusofone importante. Moscova se consideră de obicei protectorul acestora.

La rîndul său, şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, va face, duminică şi luni, primele sale vizite în regiunile separatiste georgiene Abhazia, respectiv Osetia de Sud, au anunţat, vineri, liderii separatişti citaţi de agenţiile ruse de presă. Lavrov este aşteptat mîine la Suhumi, în capitala Abhaziei, unde se va întîlni cu liderul abhaz, Serghei Bagapş. Lavrov va discuta cu responsabili abhazi şi reprezentanţi ai ONU în regiune despre chestiuni legate de stabilirea de relaţii diplomatice între Moscova şi Suhumi. Luni, ministrul rus va merge la Ţhinvali, capitala Osetiei de Sud, pentru a discuta despre relaţiile bilaterale, a anunţat ministrul oset de Externe, Murat Djioiev. Rusia a recunoscut independenţa celor două regiuni separatiste Abhazia şi Osetia de Sud în 26 august şi a stabilit, marţi, relaţii diplomatice cu cele două teritorii, o decizie condamnată de occidentali, care denunţă încălcarea integrităţii teritoriale a Georgiei. Moscova intenţionează să semneze, săptămîna viitoare, acorduri de prietenie şi cooperare cu cele două teritorii, a anunţat, vineri, purtătorul de cuvînt al diplomaţiei ruse, Andrei Nesterenko.

CEDO a primit sute de plîngeri împotriva Georgiei

Mai multe sute de plîngeri împotriva Georgiei au fost depuse la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) de la începutul conflictului cu Rusia, au anunţat, vineri, surse apropiate instanţei. Aproximativ 200 de plîngeri, în special privind încălcarea dreptului la viaţă şi integritatea bunurilor, dar şi aplicarea de rele tratamente, au fost depuse la Strasbourg în ultimele săptămîni. Majoritatea plîngerilor provind din Osetia de Sud. Pe de altă parte, instanţa nu a înregistrat o creştere a numărului de plîngeri depuse de georgieni împotriva Rusiei. Există puţine şanse ca plîngerile să aibă succes, în primul rînd pentru că pot fi primite abia după epuizarea recursurilor oferite de justiţia naţională, potrivit regulamentului Curţii. Acestea vor fi luate în calcul, însă, la statisticile CEDO privind Georgia, care vor fi publicate în curînd, a explicat un diplomat occidental.

În 12 august, la cererea autorităţilor georgiene, CEDO a recomandat Rusiei să nu recurgă la acţiuni care ar putea pune în pericol viaţa sau sănătatea populaţiei civile. În plus, instanţa europeană a luat măsuri de urgenţă, în baza articolului 39 din regulamentul său de funcţionare, apreciind că situaţia prezintă un risc real şi continuu de încălcări grave ale Conveţiei Europene pentru Drepturile Omului. În paralel, Tbilisi a depus o plîngere împotriva Moscovei, denunţînd încălcarea dreptului la viaţă, aplicarea de tratamente inumane sau degradante şi încălcarea dreptului la proprietate.