O să plece câinele bancar de lângă măcelăria românească?

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Analiză BNR O să plece câinele bancar de lângă măcelăria românească?
Economie 17 Februarie 2019 / 16:54 418 accesări 0 comentarii

Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea: „Nici sistemul bancar cel mai profitabil, cel din Cehia, nu ar face față taxei pe lăcomie“

Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea: „Nici sistemul bancar cel mai profitabil, cel din Cehia, nu ar face față taxei pe lăcomie“

Taxa pe active ar putea determina mai multe bănci să iasă din piața românească

Taxa pe active ar putea determina mai multe bănci să iasă din piața românească

COMPARAȚII Profitabilitatea sistemului bancar din România este, înainte de impunerea taxei pe lăcomie, mai bună decât media europeană, dar nu excepţională, însă noua taxă ar putea să o ducă sub acest prag şi, de asemenea, nu ar fi exclus, în acest scenariu, să asistăm la câteva exit-uri din piața bancară, notează economistul şef al Băncii Naţionale a României, Valentin Lazea, într-un articol publicat pe pe blogul Opinii BNR - „Atacul declanşat asupra băncilor, concretizat în OUG nr.114/2018 şi într-un set de trei legi aflate în dezbatere în Parlament, are la bază o premisă fundamentală, și anume că băncile comerciale prezente în România au o profitabilitate mai mare decât omoloagele lor din alte state europene. Din această premisă - dacă este adevărată - pot decurge două concluzii: noile prevederi legale nu vor determina băncile să-şi reducă activitatea în România (nu pleacă câinele de la măcelărie); băncile vor accepta, fără entuziasm, să-şi reducă marja de profit, dând credite mai ieftine. Dar ce se întâmplă dacă premisa este greşită, iar băncile din România nu sunt mai profitabile decât cele din Uniunea Europeană? Mai sunt valabile în acest caz cele două concluzii?“. El afirmă că, pentru a face comparaţii internaţionale, sursa cea mai credibilă o constituie Consolidated Banking Data produsă de Banca Centrală Europeană. În această bază de date, profitabilitatea sistemelor bancare din statele UE este comparată prin intermediul a trei indicatori: randamentul activelor (return on assets, ROA); randamentul capitalului (return on equity, ROE); raportul cost/venituri (cost to income ratio). Lazea le analizează pe rând, evidenţiind poziţiile băncilor din România. Astfel, referitor la randamentul activelor (ROA), el menţionează că acest indicator arată cât câştigă sistemul bancar dintr-o ţară într-un an de zile, raportat la volumul total al banilor pe care respectivul sistem i-a dat cu împrumut (prin credite către firme şi populaţie) sau i-a investit (în imobile, titluri de stat etc). Potrivit economistului şef al BNR, între 2008 și 2017, băncile din România se situează, în medie, pe locul 8 din 26 în ceea ce priveşte ROA, cu o valoare de 0,439%, ceea ce înseamnă că 100 lei daţi cu împrumut/investiţi de sistemul bancar au generat un profit mediu de aproximativ 44 bani/an - „În treacăt fie spus, nici chiar sistemul bancar cel mai profitabil conform acestui indicator, cel din Cehia, nu ar face faţă unei asemenea rate a taxării“.

E BINE? Potrivit analizei, randamentul capitalului arată profitul anual obţinut de sistemul bancar ca procent din capitalul investit. De exemplu, un ROE de 12,5 înseamnă că se va recupera capitalul investit în circa 8 ani, un ROE de 5 înseamnă că va dura 20 de ani recuperarea capitalului. România, având un ROE mediu de 3,929 în ultimii zece ani, arată posibililor investitori că, în această ţară, înainte de introducerea taxei pe active bancare, capitalul investit se recupera în circa 25 de ani. Este evident acum de ce un număr semnificativ de bănci, venite în România după 2004, nu au ajuns încă la recuperarea capitalului investit. În ceea ce priveşte raportul cost/venituri (Cost/Income Ratio), el arată câţi euro s-au cheltuit de către bănci sub formă de cheltuieli operaţionale (salarii, chirii, echipamente, utilităţi etc) pentru a genera venituri operaţionale de 100 euro. România ocupă locul 10 în acest clasament, cu cheltuieli operaţionale de 54,436 euro la fiecare 100 euro generaţi. Aşadar, o performanţă mult mai slabă decât în Malta, unde băncile cheltuiesc doar 35 euro, dar mult mai bună decât în Irlanda, unde băncile cheltuiesc 94 euro. „Este cazul să ne întrebăm dacă asta dorim, într-o ţară care oricum este subcapitalizată şi sub-bancarizată. Şi ar fi naiv să credem că băncile-mamă din Europa nu îşi fac astfel de calcule precum cele prezentate de noi, într-o Europă în care capitalul circulă liber“, conchide economistul-șef al BNR.

Taguri articol
Loading...

Adaugă comentariul tău





NOTĂ: Te rugăm să comentezi la subiect. Sunt interzise atacurile la persoană, limbajul vulgar sau tendenţios şi postarea materialelor publicitare. Încălcarea acestor norme va fi sancţionată cu ştergerea imediată a comentariului.



Pagina a fost generata in 0.1814 secunde