La sediul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a avut loc ședința de analiză a activității desfășurate în anul 2023.

Momentul a fost onorat de prezența doamnei Alina Gorghiu ministrului justiției, domnului Cătălin Predoiu viceprim-ministru și ministrul afacerilor interne, domnului Alex Florența procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, doamnei judecător Corina Alina Corbu președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, doamnei Emilia Ion vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii și a reprezentanților instituțiilor din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Activitatea a fost deschisă de procurorul șef al DIICOT Alina Albu și a continuat cu alocuţiunile rostite de ministrul justiției Alina Gorghiu, viceprim-ministru și ministrul afacerilor interne Cătălin Predoiu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție judecător Corina Alina Corbu, vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii Emilia Ion și procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Alex Florența.

Raportul prezentat surprinde toate aspectele activității Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Redăm un fragment din prezentarea realizată de procurorul șef al DIICOT Alina Albu:

”Cu resurse umane nu tocmai suficiente, dar cu disponibilitate la efort și cu responsabilitate, procurorii din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism au reușit îmbunătățirea activității de urmărire penală și a principalilor indicatori statistici, înregistrând creșteri atât în privința numărului de cauze soluţionate (cu 8,64%), cât și cu privire la numărul de rechizitorii și ARV-uri (cu 12,75%), cu 3,66% a numărului de inculpați trimiși în judecată și cu 9,35% a celor arestați, marcând totodată și scăderi în privința unor importanți indicatori: reducerea stocului cauzelor mai vechi de 5 ani cu 27%, reducerea numărului de inculpați achitați definitiv cu 7,89%.

Remarcăm și o scădere de 0,40% a ponderii inculpaților achitați în raport de inculpații trimiși în judecată (de la 3,52% în 2022 la 3,12% în 2023).
De asemenea, în cursul anului 2023, DIICOT și-a intensificat acțiunile coordonate de combatere a criminalității organizate, vizând fenomenele infracționale grave (traficul de droguri, traficul de persoane, migrația ilegală, criminalitatea informatică), fiind organizate, în mai puțin de 6 luni, 3 zile comune de acțiune de tip Ziua Z.

Este evident că unele din rezultatele efective ale acestor operațiuni, vor fi reflectate în mare parte în cifrele statistice ale anului următor, așa cum și o parte a datelor prezentate anterior, în special cele vizând finaliatea juridiciară, sunt rezultate ale activității derulate în anii anteriori.
Referitor la activitatea de urmărire penală, în anul 2023, procurorii DIICOT au avut de soluționat 36.130 cauze, din care 19.001 cauze nou înregistrate în perioada de referință. Numărul cauzelor nou înregistrate ca și numărul cauzelor de soluționat reprezintă cele mai mari valori nu doar pentru ultimii 5 ani, ci pentru toți cei 20 de ani de existență ai instituției, care se vor împlini în noiembrie anul acesta.

Constatăm un plus de 5.452 cauze de soluționat, în creștere cu 17,77% și un plus de 3.671 cauze nou înregistrate, în creștere cu 23,95%, față de anul 2022.
Media dosarelor de soluționat de un procuror a crescut de la 154,94 dosare/procuror în 2022, la 191,16 dosare/procuror în 2023 (creștere cu 23,28%).
Constatând că a crescut cu 23,28% media dosarelor de soluționat pe procuror, observăm că în cursul anului 2023 au fost soluționate 14.719 cauze, față de 13.549 în cursul anului 2022, respectiv un plus de 1.170 cauze, reprezentând o creștere cu 8,64% față de anul 2022.
Dintre acestea, într-un număr de 11.745 cauze au fost adoptate soluții pe fond, față de 11.190 cauze în anul 2022 (mai mult cu 555 cauze, reprezentând o creștere cu 4,96%).

În ceea ce privește operativitatea, se constată că mai mult de 50% din numărul soluțiilor pe fond au fost adoptate în maxim 1 an de la sesizare.
Remarcăm însă și faptul că a crescut cu 88,44% numărul cauzelor soluționate după împlinirea termenului de prescripție (326 în comparație cu 173 cauze, dintre aceste 326 dosare 180 fiind cauze cu AN față de 141 în 2022).

Ca și în anii precedenți, ponderea cea mai însemnată în cauzele de soluționat au avut-o cauzele având ca obiect traficul de droguri (72,77% - 26.293 cauze, din 36.130 cauze), urmată de cauzele având ca obiect infracțiuni informatice (16,86% - 6.090 cauze, din 36.130 cauze) și de cauzele având ca obiect traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile (3,96% - 1.429 cauze, din 36.130 cauze).

Din numărul cauzelor soluționate, procentul cel mai mare a fost înregistrat de cauzele având ca obiect traficul de droguri (75,29% - 8.843 cauze, din 11.745 cauze), urmat de cauzele având ca obiect infracțiunile informatice (14,98% - 1.759 cauze, din 11.745 cauze) și de cauzele având ca obiect traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile (3,81% - 477 cauze, din 11.745 cauze).

Din numărul cauzelor soluționate cu rechizitoriu sau acord de recunoaștere a vinovăției în cursul anului 2023, ponderea cea mai însemnată au avut-o cauzele având ca obiect traficul de droguri (77,56% - 1.756), urmată de cauzele având ca obiect criminalitatea informatică (11,79% - 267) și de cauzele având ca obiect traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile (5,57% - 126).

În anul 2023, s-a înregistrat o creștere cu 12,75% a numărului cauzelor finalizate cu rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției.
Totodată, a crescut cu 3,66 % numărul inculpaților trimiși în judecată, de la 4316 în 2022 la 4.474 în 2023, dintre aceștia 1778 fiind arestați preventiv, în creștere cu 9,35 % față de anul precedent.

Privind retrospectiv situația principalilor indicatori statistici din ultimii 10 ani, se pot constata îmbunătățiri cantitative și calitative, respectiv creșterea numărului cauzelor finalizate cu rechizitorii și acorduri de recunoaștere a vinovăției, a numărului inculpaților trimiși în judecată, a numărului de inculpați trimiși în judecată în stare de arest preventiv.

În cursul anului 2023,în referire la infracțiunea prev. de art. 367 C.p., prin rechizitoriu și acord de recunoaștere a vinovăției au fost soluționate 182 cauze (134+48), față de 177 cauze (142+35) în 2022 (creştere cu 2,82%), cu 1.093 inculpați trimiși în judecată, față de 1.222 inculpați trimiși în judecată în 2022 (scădere cu 10,56%), dintre care 552 inculpați arestați preventiv trimiși în judecată, față de 560 inculpați arestați preventiv în anul 2022 (scădere cu 1,43%).

Rezultă o medie de 6 inculpați/rechizitoriu în anul 2023 față de 6,9 inculpați/rechizitoriu în anul 2022.
Dintre acestea număr de 66 cauze au vizat activitatea unor grupuri specializate în traficul de droguri (față de 56 cauze în 2022 – creştere cu 17,86%); 40 cauze au vizat activitatea unor grupuri specializate în traficul de migranți (față de 37 cauze în 2022 – creștere cu 8,11%); 27 cauze au vizat activitatea unor grupuri specializate în traficul și exploatarea persoanelor vulnerabile (față de 23 cauze în 2022 – creştere cu 17,39%); 13 cauze au vizat activitatea unor grupuri specializate în alte infracțiuni asociate criminalității organizate (față de 10 în 2022 – creştere cu 30%); 22 cauze au vizat activitatea unor grupuri specializate din zona infracțiunilor economico-financiare (față de 33 cauze în 2022 – scădere cu 33,33%); 12 cauze au vizat activitatea unor grupuri specializate în infracțiuni informatice (similar cu 2022); 2 cauze au vizat falsificarea de monedă şi alte valori față de 6 cauze în 2022 – scădere cu 66,67%);

În materia grupurilor de criminalitate organizată se constată diversificarea și perfecționarea continuă a grupărilor specializate în comiterea de infracțiuni de trafic de ființe umane, proxenetism și asocierea acestora cu alte forme de infracționalitate.
În materia traficului de persoane, se observă folosirea frecventă a mediului online pentru recrutarea victimelor şi promovarea serviciilor oferite de victime pe piaţa prostituţiei ori în materia videochat.

În ceea ce privește fenomenul migraţiei ilegale, se constată prevalenţa noului mod de operare, fiind folosite instrumentele legale pentru a crea un paravan aparent licit de intrare a unor cetățeni non UE (din spațiul asiatic) în România, disimulat în contracte fictive de muncă.
Traficul de migranți rămâne un domeniu prioritar, mai ales în contextul geopolitic regional, anchetele fiind pro-active, derulate în timp real pentru a se reuși probarea activității infracționale.

În ceea ce privește combaterea traficului de droguri, în cursul anului 2023 a fost indisponibilizată, în vederea confiscării, cantitatea totală de 1.179,43 kg droguri, dintre care 182,64 kg droguri de mare risc și 996,79 kg droguri de risc.
Totodată, au mai fost indisponibilizate droguri de risc și de mare risc reprezentând 1.549.242 comprimate, 10,09 litri și 3.417 doze.
În privinţa culturilor de canabis, în anul 2023 au fost capturate 2.584,72 kilograme provenind din 3.100 culturi/plante depistate (aproximativ 6.000 kilograme masă verde), precum şi 498,06 kg de fragmente vegetale conținând THC și 3,35 litri soluție care conține THC.

De remarcat pe acest domeniu este realizarea celei mai mari capturi de comprimate ecstasy din istoria DIICOT dar şi evoluţiile continue pe segmentul traficului de droguri.

Din din datele Raportului european privind drogurile 2022. Tendințe și evoluții, întocmit de către Observatorul European pentru Droguri si Toxicomanie (EMCDDA), rezultă că România se menține în continuare sub media europeană în ceea ce privește consumul pentru majoritatea tipurilor de droguri, trebuie să privim şi aprecierile aceluiași raport care indică faptul că circa 40% dintre grupările criminale active la nivelul UE sunt implicate în acest tip de infracţiune transnaţională.
-a fost destructurată cea mai mare grupare implicată în deturnarea de precursori și producția de metamfetamină în Europa, fiind capturată cantitatea de 3 tone precursori;
-a fost destructurată o rețea ai cărei membri distribuiau droguri pe o platformă criptată pe care activau mii de membri care generau în jur de 40.000 – 50.000 mesaje/zi;
- a fost descoperită și închisă o fabrică al cărei scop inițial a fost schimbat parțial în mod clandestin pentru producerea de substanțe psihoactive ”Fabrica de vise”, precum și un laborator de substanțe dopante cu grad mare de risc (anabolizante)
Progresul tehnologic a determinat la nivel mondial migrarea masivă a activităților infracționale în mediul virtual;
-s-a păstrat tendinţa în privința infracţiunilor la regimul comerţului electronic – activităţi de tip SKIMMING (compromiterea şi fraudarea instrumentelor de plată electronică având loc de regulă în afara teritoriului României, la nivel teritorial având loc, în general, doar planificarea activităţilor infracţionale);
-a crescut numărul atacurilor de tip PHISHING, fiind vizate aproape toate instituțiile bancare din România;
-atacuri de tip RANSOMWARE – cryptolocker în scopul perturbării funcţionării anumitor sisteme informatice;
-atacuri de tip SIM Swap (clonarea cardului SIM) – o nouă modalitate de furt de identitate, în scopul obținerii codurilor de acces aferente
-creșterea atacurilor de tip Business Email Compromise şi creșterea numărului fraudelor informatice, constând în accesarea conturilor virtuale şi transferarea fără drept a criptomonedelor;
-creșterea numărului de cazuri tip Investment Fraud. S-a înregistrat o creștere semnificativă a fraudelor implicând platforme de investiții în criptomonede, însă majoritatea faptelor sesizate au fost calificate ca infracțiuni de înșelăciune, săvârșite prin mijloace electronice de comunicare;

Totodată trebuie amintită creșterea semnificativă a cazurilor de pornografie infantilă prin sisteme informatice, în special a materialelor autoproduse de minori, distribuite ulterior pe aplicațiile de chat, dar și a activităților de ”grooming” on-line a minorilor, pe rețelele sociale, cu scopul de a îi supune abuzurilor sexuale.
DIICOT cooperează cu instituțiile din cadrul Sistemului Național de Prevenire și Combatere a Terorismului, dar și cu parteneri externi, în scopul combaterii terorismului, asigurării securității naționale, și protejării drepturilor și libertăților cetățenilor.

Acest tip de colaborare şi mai ales măsurile de prevenţie adoptate de autoritatea naţională în domeniu, fac ca România să nu se confrunte în prezent cu un fenomen terorist;

În cursul anului 2023, procurorii DIICOT au participat în 45.545 cauze penale și au verificat un număr de 24.439 hotărâri judecătorești.
În anul 2023 au fost declarate 1.165 căi de atac comparativ cu 1.042 în anul 2022, ceea ce reprezintă o creștere cu 11,80% a căilor de atac. Au fost admise 674 căi de atac - procentul de admisibilitate a acestora fiind de 60.5%, o scădere de 2,61% faţă de anul precedent când a fost de 62.08 %.

În aceeași perioadă de referință, au rămas definitive 1839 hotărâri față de 1.770 hotărâri definitive în anul precedent, în creștere cu 3,89 %. Au fost condamnați definitiv 3227 inculpați față de 3079 în aceeași perioadă de referință, în creștere cu 4,80%.

În 45 de cauze au fost achitați definitiv 140 inculpați, față de 34 cauze în care au fost achitați definitiv 152 inculpați în anul 2022, ceea ce reprezintă o creștere de 1,32 ori a numărului cauzelor, dar o scădere cu 7,89% a numărului inculpaților achitați definitiv.
Raportat la cei 4.474 inculpați trimiși în judecată, ponderea inculpaților achitați în baza temeiurilor care examinează fondul cauzei este de 3,12 % din totalul inculpaților trimiși în judecată (140 din 4.474), comparativ cu anul 2022, când raportat la cei 4.316 inculpați trimiși în judecată, ponderea inculpaților achitați în baza temeiurilor care examinează fondul cauzei a fost de 3,52 % din totalul inculpaților trimiși în judecată (152 din 4.316).

Şi pentru că nu ne stă în fire să ocolim adevărul, menţionăm că în 2023 s-a dispus restituirea a 18 cauze privind 103 inculpați (creștere cu 28,57% a cauzelor restituite la procuror și o creștere cu 10,75% a numărului inculpaților).
Nu vreau să trec totuşi prea repede de activitatea judiciară fără să remarca faptul că în cauzele penale rămase definitive în 2023, valoarea totală a sumelor confiscate ca urmare a instituirii măsurilor asiguratorii în faza de urmărire penală, a fost în cuantum de aproximativ: 414,36 milioane lei, 23 milioane euro, 340 mii USD, 490 mii Lire sterline, 56 mii franci elveţieni, 78 mii forinţi.
În cursul anului 2023, Serviciul de cooperare, reprezentare şi asistenţă judiciară internaţională a cooperat cu un număr de 51 de state, prin solicitarea și acordarea asistenței judiciare internaționale în baza comisiilor rogatorii și a ordinelor europene de anchetă (393 active și 443 pasive).

La data de 31 decembrie 2023, gradul de ocupare, pe categorii de personal, era următorul:
- 251 procurori - 82,03% din posturile prevăzute (306 posturi prevăzute);
- 64 specialişti - 75,29% din posturile prevăzute (85 posturi prevăzute);
- 196 grefieri-personal auxiliar de specialitate - 93,33% din posturile prevăzute (210 posturi prevăzute);
- 19 specialişti IT-personal auxiliar de specialitate - 95% din posturile prevăzute (20 posturi prevăzute);
- 48 posturi personal conex - 94,12% din posturile prevăzute (51 posturi prevăzute);
- 25 posturi personal economic şi administrativ - 92,59% din posturile prevăzute (27 posturi prevăzute);
- 1 post de personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor și 1 post vacant ocupat temporar prin detașare - 100% din posturile prevăzute (2 posturi prevăzute);
- 60 posturi polițiști care funcționează prin detașare, reprezentând 21,05% din cele 285 de posturi.

Și cum resursa umană nu poate performa altfel decât printr-o continuă perfecționare și specializare, pe parcursul anului 2023, s-au finalizat ori au continuat să se deruleze proiecte şi programe începute din anii anteriori.
Astfel, s-a încheiat proiectul „Întărirea capacității de procesare și analiză a datelor referitoare la criminalitatea organizată și creșterea capacității administrative a Ministerului Public- cod SIPOCA 764”, coordonat de către Ministerul Public având beneficiari PICCJ, DIICOT și DNA, în vreme ce prin proiectul ”Combaterea Criminalității și Corupției”, finanțat de Mecanismul Financiar Norvegian, aflat încă în derulare, s-au asigurat sesiuni de formare online pentru 151 de procurori, polițiști, specialiști și grefieri;

De asemenea, a fost asigurată în continuare pregătirea profesională a procurorilor din cadrul direcției prin participarea la programe de formare asigurate în baza Protocolului de colaborare cu International Justice Mission, organizație non guvernamentală din Statele Unite ale Americii implicată în combaterea traficului de persoane.

Anul 2023 a dus cu sine şi demararea mai multor proiecte cu finanțare externă, și anume:
-proiectul TECH – Strengthening the special investigation methods for the prosecution of smuggling organised groups at the EU borders, finanțat prin linia de finanțare EUAF a Oficiului European de Luptă Antifraudă OLAF, în cadrul căruia s-au achiziționat echipamente necesare Biroului Tehnic și de Criminalistică.
-proiectul Pontus 3 –Improved digital forensic capabilities for the evidence gathering and prosecution of smuggling organised groups at the EU borders, finanțat prin linia de finanțare EUAF a Oficiului European de Luptă Antifraudă OLAF, în cadrul căruia s-au prelungit licențele pentru programele necesare obținerii probelor digitale în cadrul procedurii de percheziție informatică.

De asemenea, s-au achiziționat cursuri forensic certificate pentru specialiștii care pun în executare mandatele de percheziție informatică din Structurile Teritoriale D.I.I.C.O.T.
- proiectul ULTRA – Uniform Law enforcement response to Technology-enabled crime in the fields of Reverse engineering and machine learning Algorithms: the creation of a European knowledge and research hub, co-finanțat de Comisia Europeană – DG HOME - ISF Police, cu următorii parteneri: Poliția Federală Belgiană, Poliția Olandeză și Poliția Suedeză, în cadrul căruia au fost organizate 3 întâlniri internaționale: în Suedia, Linkoping, în București, la sediul D.I.I.C.O.T și în Bruxelles.
- proiectul OSINT RADAR - Anti-Smuggling Operational Partnership In The Western Balkans And Eastern EU Borders, cofinanțat de Comisia Europeană – DG HOME - ISF Police, cu următorii parteneri: Parchetul din Trieste, Parchetul din Bari, Poliția Elenă, Parchetul General din Slovacia, Inspectoratul General al Poliției din Republica Moldova. Prima întâlnire a proiectului s-a desfășurat la Parchetul din Bari, în luna iunie 2023.

Principalul obiectiv stabilit pentru 2024 îl reprezintă consolidarea instituțională şi creșterea capacității de a lupta împotriva criminalității organizate atribuite în competență:
-acest lucru presupune întregirea echipei manageriale a direcției și ocuparea tuturor funcțiilor vacante de conducere;
-simultan, selecția de resursă umană pentru posturile vacante existente şi pentru funcțiile suplimentate prin HG 961/2023.
-înființarea şi operaționalizarea structurilor necesare pentru adecvarea răspunsului la fenomenul traficului de droguri şi a celorlalte infracțiuni grave pentru care România face obiect al monitorizărilor externe
-sporirea gradului de recuperare a produsului infracțional prin implementarea la scară larga a investigațiilor financiare.

De asemenea, se va urmări intensificarea activităţilor investigative pe domeniile prioritare ale României şi ale UE, inclusiv prin zile comune de acţiune de tip ziua Z, cu accent pe marile grupări autohtone sau străine care constituie reali factori de risc pentru ordinea de drept şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.
Cuvântul de ordine al anului 2024 va fi performanţă, iar cum anul acesta împlinim 20 de ani de activitate, apreciez că se cuvine ca fiecare dintre noi, procurori în cadrul direcţiei, dar şi toţi membrii echipei/familiei DIICOT, să marcăm acest moment fiind mai eficienţi şi mai buni ca în anii precedenţi!”

Raportul integral se regăsește pe pagina instituției.