Majorarea salariilor din sectorul public şi modificările programate la pensii ar trebui reevaluate, prin prisma implicaţiilor negative pe care le-ar putea avea asupra sustenabilităţii fiscale şi creşterii economice pe termen lung, avertizează Fondul Monetar Internaţional. O echipă a FMI, condusă de Jaewoo Lee, a fost în România, între 6 și 12 noiembrie, pentru a discuta recentele evoluţii macroeconomice şi situația politicilor de stat. „Activitatea economică din România se menţine puternică, şomajul înregistrând minime istorice. Îngrijorările legate de supraîncalzire s-au mai temperat, presiunile inflaţioniste părând a fi atins deja nivelul maxim pentru anul în curs, pentru că banca centrală a întărit politica monetară şi managementul lichidităţii. Sănătatea sistemului financiar s-a îmbunătăţit, iar plafonarea serviciul datoriei la un anumit procent din venit pentru creditele acordate populaţiei va contribui la menţinerea stabilităţii“, spune Lee. În opinia sa, o consolidare ar crea spaţiu de manevra pentru politica fiscală, reducând astfel vulnerabilitatea economiei faţă de şocurile interne şi externe. Totuși, în ciuda mai multor ani consecutivi de creştere economică puternică, deficitul bugetar a avut o evoluţie ascendentă, invers față de cum ar trebui să se întâmple în perioadele bune; atingerea ţintei pentru 2018 încă prezintă riscuri, în absenţa unor măsuri suplimentare. „În acelaşi timp, structura cheltuielilor publice se îndreaptă din ce în ce mai mult către elemente rigide, în detrimentul investiţiilor publice. Bugetul pentru 2019 şi cadrul fiscal pe termen mediu trebuie să vizeze deficite mai mici, aliniate angajamentelor asumate faţă de UE) şi să menţină datoria publică, exprimată ca pondere în PIB, pe o pantă descendentă. În acest sens, iniţiativele actuale de eficientizare a cheltuielilor publice sunt binevenite. Esenţială este, de asemenea, modernizarea administraţiei fiscale“, conchide oficialul FMI.