SFÂNTUL ION: Cine nu râde azi va fi trist tot anul

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Tradiţii, superstiţii şi mesaje de Sf. Ion SFÂNTUL ION: Cine nu râde azi va fi trist tot anul
Religie 07 Ianuarie 2019 / 00:45 2038 accesări 2 comentarii

În fiecare an, la 7 ianuarie, românii sărbătoresc ziua Sfântului Ion (Ziua sfântului Ioan Botezătorul, Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, Înaintemergătorul Domnului).

Sfântul Ioan Botezătorul este unul dintre cei mai iubiţi sfinţi din România. Pe lângă marele număr de persoane care poartă numele de Ion, Ioan, Ioana, Ionel, Ionela ori Ionică sau Ionuţ, există şi tradiţii care sunt păstrate din vremuri imemoriale. Aproximativ două milioane de români poartă numele sfantului. După Bobotează, este cinstit Sfântul Ioan, numit şi „Înâintemergătorul“, pentru că a anunţat venirea lui Hristos.

LEGENDA SFÂNTULUI ION

Părinţii lui, preotul Zaharia şi Elisabeta, erau rude cu părinţii Fecioarei Maria, Ioachim şi Ana. În timp ce Zaharia slujea la templu în Ierusalim, i-a vestit Arhanghelul Gavriil că Elisabeta va naşte un fiu la bătrâneţe şi se va chema Ioan. Pentru că Zaharia s-a îndoit de această veste, a rămas mut până ce Elisabeta a născut. Sfântul Ioan Botezatorul a început să predice în al 15-lea an al domniei Cezarului Tiberiu, pe când Pontiu Pilat era procuratorul Iudeii. El a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Mesia, de a-l descoperi pe acesta şi a-l face cunoscut lui Israel. Mesajul principal pe care el îl transmitea era: "Pocăiţi-vă, că s-a apropiat împărăţia cerurilor!". Ioan l-a mustrat pe Irod Antipa, fiul regelui Iudeei Irod cel Mare, pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soţia fratelui său. În ura ei, Irodiada a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase şi plăcuse oaspeţilor şi îndeosebi lui Irod, la un ospăţ de ziua lui, să ceară de la acesta capul lui Ioan Botezatorul ca răsplată.

Sărbătorile închinate Sfântului Ioan Botezătorul mai includ zămislirea (23 septembrie), naşterea (24 iunie) şi tăierea capului (29 august).

TRADIȚII ȘI OBICEIURI

Potrivit tradițiilor, în ziua Sfântului Ion se încheie perioadă Sărbătorilor de iarnă, începute de ziua Sf. Nicolae (6 decembrie). Se zice că după Sf. Ion se botează gerul, adică gerul începe să nu-și mai face simțită prezența. Sf. Ion este considerat ocrotitorul pruncilor, iar mamele se roagă lui pentru a naște copii sănătoși, fără malformații. Se zice că cine nu se veselește în Ziua Sf. Ion va fi trist tot anul. Botezul Ionilor şi binecuvântatul minerilor sunt doar două dintre tradiţiile sărbătorite şi azi de oameni, care cred că ceremoniile au rolul de a întări legătura comunităţii cu valorile creştine. În unele zone, în ajunul sărbătorii de Sfântul Ioan Botezătorul, are loc botezatul Ionilor. În comunităţile în care este păstrat acest obicei, Ionii sunt conduşi cu alai la râu. Acolo, preoţii îi "botează", adică le toarnă pe capete apă luată din râul în care, în prealabil, s-a turnat apă sfinţită cu ocazia liturghiei de Bobotează. Oamenii cred că această ceremonie are rolul de a întări legătura comunităţii cu valorile creştine şi de a sublinia angajamentul sătenilor de a respecta valorile creştinismului. În anumite zone, există izvoare care poartă numele Sfântului Ioan. Apa din aceste izvoare este binecuvântată de preoţi de Bobotează, apoi, sătenii merg, în primele ore ale dimineţii de Sfântul Ioan să ia apă din izvor. Există credinţa, în unele comunităţi, că dacă oamenii privesc noaptea într-un vas cu apă neîncepută luată din Izvorul Sfântului Ioan şi dacă au inima curată, pot să întrevadă elemente din viitorul lor. O altă tradiţie este binecuvântatul minerilor: aceştia au credinţa că vor fi feriţi de probleme tot anul care începe. Apa sfinţită este păstrată într-un butoi depozitat în naosul unei capele subterane, sculptate în sare, la o adâncime de peste 120 de metri sub scoarţa pământului şi în care minerii ajung după ce străbat un tunel lung de doi kilometri, scobit în sare. Capela îi este dedicată protectoarei minerilor, Sfânta Varvara. Însă unul dintre sfinţii preferaţi ai minerilor este Sfântul Ioan Botezătorul, care are un vitraliu dedicat special în capela subpământeană.

SFÂNTUL ION, SEMNIFICAŢIA NUMELUI

Ioan este un nume iudaic: "Iohanan" prescurtare din "Iehohanan" și inseamnă "Dumnezeu s-a milostivit". Foarte mulți români poartă numele de Ion (formă neaoșa), Ioan sau Ioana, fie că atare, fie în diferite variante: Ionel, Nelu, Ionică, Nică, Ionuț, Onuț, Ionela, Nela, Ionică sau Oana, alcătuind cea mai bogată familie onomastică din România.În această zi de sărbătoare nu lipsesc nici tradițiile și obiceiurile populare. În trecut de Sfântul Ioan avea loc Torontoiul sau Iordanitul femeilor, un ritual din care s-a mai păstrat doar ospățul final, ospăț ce încheie astfel ciclul sărbătorilor de iarnă. Iordanitul femeilor avea un ritual strict, în care nevestele bătrâne le primeau în grupul lor pe cele mai tinere, le duceau la rău să le stropească și apoi făceau o masă comună. Sărbătoarea de Sfântul Ion mai este cunoscută și sub numele de "Șanț-Ion", "Inaintemergătorul Domnului" sau "Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul". Se știe din tradiția populară că Sfântul Ioan este protectorul pruncilor și se mai ține pentru că pruncii să se nască sănătosi, fără malformații sau diformi. Totodată, ziua de Sfântul Ion este o zi de bucurie, iar cine nu se veselește în această zi va fi trist tot timpul anului.

OBICEIUL IORDĂNITULUI

Unii oameni serbează ziua de Sfânt Ion pentru ca Dumnezeu să le ferească gospodăriile de foc și animalele de fiarele sălbatice. În ziua de Sfânt Ion există obiceiul "Iordănitul femeilor", care este, de fapt, o petrecere a nevestelor. Femeile se adună la o gazdă, unde aduc fiecare alimente și băutură, apoi petrec până dimineața, spunând că se "iordănesc". Un alt obicei întâlnit în ziua de Sfântul Ion este "Iordăneala". Mai mulți tineri care au luat de la preot, în ajunul Sfântului Ion, agheasmă de la Bobotează, merg în dimineața zilei de Sfântul Ion la biserică și după terminarea slujbei stropesc fiecare om care iese, apoi îl urează. Oamenii “iordăniți” trebuie să-i răsplătească pe urători cu bani, cu care seara chefuiesc. Tradiția ne spune că în dimineața zilei de Sfântul Ion fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi feriți de boli în decursul anului.Se spune conform tradiției populare că după Sfânt-Ion se botează gerul, adică se înmoaie frigul și începe să se facă mai cald.

NUMELE DE ION

Potrivit statisticilor Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, 1.957.468 de cetățeni români, dintre care 1.429.887 bărbați și 527.581 femei, poartă numele Sfântului Ioan Botezătorul. Din totalul româncelor, 369.219 se numesc Ioana, 140.333 - Ionela, 11.323 - Nela, iar 6.706 - Ionelia. Majoritatea bărbaților se numesc Ioan - 521.561, Ion - 418.448, Ionuț - 317.270, Ionel - 146.035, Nelu - 21.847 sau Ionică - 4.726.



Pagina a fost generata in 0.4086 secunde