Subvenţionarea dobînzii cu 50% la creditele contractate de întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) pentru proiectele derulate cu fonduri europene, neimpozitarea profitului reinvestit în tehnologie, introducerea impozitului forfetar pe activitate şi micşorarea duratei de accesare a fondurilor europene sînt cîteva dintre măsurile pentru sprijinirea IMM-urilor, urmărite de ministrul de resort, Constantin Niţă. El a declarat, ieri, că ar dori să obţină 0,4-0,5% din PIB pentru sprijinirea IMM-urilor, echivalînd cu aproximativ 600 de milioane euro, comparativ cu doar 0,018%, nivelul de anul trecut. Acestor sume li se adaugă circa 200 de milioane euro fonduri UE. \"Eu aş dori 0,4-0,5% din PIB pentru IMM-uri, sper să o rezolv cu Ministerul de Finanţe, iar prin intermediul CEC sau Eximbank, sau al amîndurora, să dirijăm aceşti bani, prin proiecte şi programe, către întreprinderile mici şi mijlocii. Aceste proiecte şi programe au cîteva direcţii foarte clare, cum ar fi crearea de locuri de muncă şi vă dau un exemplu, crearea de parcuri de soft\", a spus Niţă. El a făcut referire şi la revitalizarea parcurilor industriale, arătînd că, în ultimii patru ani, \"nu s-a mişcat nimic\", întrucît \"au pus mîna pe ele nişte şmecheri, care le-au transformat în afaceri imobiliare sau alte tipuri de afaceri\". El a adăugat că, în prezent, durata de accesare a banilor de la UE este de 189 de zile, perioadă care trebuie redusă prin \"simplificarea şi eliminarea barierelor birocratice\". În Slovacia, de exemplu, durata este de 71 de zile. Conform ministerului de resort, reducerea numărului de zile pînă la accesarea banilor se va face prin reducerea numărului de documente solicitate beneficiarului, revizuirea criteriilor de evaluare, realizarea verificării administrative de către oficiile teritoriale, pentru ca, la Bucureşti, să ajungă dosarele complete. Referitor la falimente, Niţă a spus că numărul acestora va fi de ordinul miilor în acest an, dînd ca exemplu firmele mici, cu 5-6 angajaţi, şi exportatorii.