Taximetria clasică e pe plus de patru ani...

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Uber, Clever, dușmanii care nu există

Taximetria clasică e pe plus de patru ani...

Economie 18 Aprilie 2019 / 17:13 934 accesări
În ultimii patru ani, numărul licențelor de taxi a crescut cu 4%, iar veniturile firmelor de taximetrie a urcat cu 11%, în ciuda exploziei serviciilor de ridesharing și aplicațiilor mobile (Uber, Clever etc)

În ultimii patru ani, numărul licențelor de taxi a crescut cu 4%, iar veniturile firmelor de taximetrie a urcat cu 11%, în ciuda exploziei serviciilor de ridesharing și aplicațiilor mobile (Uber, Clever etc)

Valoarea totală a taxelor încasate de stat de la firmele care folosesc aplicații precum cele de ride-sharing și e-hailing (servicii de taximetrie generate prin aplicațiile de mobilitate urbană, precum Clever) se ridică la 304 milioane lei anual, conform unui studiu al PwC România, realizat la cererea Coaliției pentru Economia Digitală, din care face parte și UBER. Beneficiile indirecte, reprezentate de gradul de multiplicare în economie al consumului de servicii de transport urban privat generat prin platformele de mobilitate urbană, însumează 781 milioane lei. „Densitatea auto din România cunoaște o creștere semnificativă. Spre exemplu, în București, ea este cu 22% mai mare decât media UE, iar infrastructura rutieră nu a reușit să țină pasul cu creșterea parcului auto. Asta face ca Bucureștiul să fie între cele cinci cele mai congestionate orașe din lume din punct de vedere al traficului, călătoriile cu mașina durând în medie cu 50% mai mult decât în condiții normale de trafic, ceea ce se traduce în 218 ore suplimentare petrecute anual în mașini“, spune reprezentantul PwC Bogdan Belciu, citat de hotnews.ro. Dincolo de timpul pierdut în mașini, aglomerația din trafic cauzează și probleme serioase de mediu, nivelul particulelor în suspensie din aer din București fiind dublu față de cel maxim recomandat de Organizația Mondială a Sănătății. „În aceste condiții, platformele de mobilitate urbana au găsit teren propice pentru dezvoltare, ele venind să acopere un necesar neacoperit al pieței de mobilitate urbană. Dacă ne uităm la ultimii patru ani, în București și Ilfov, numărul de licențe de taxi a crescut ușor (+4%), iar venitul operațional al firmelor de taximetrie a crescut cu 11% în același interval. Prin urmare, creșterea platformelor digitale de mobilitate urbană nu s-a reflectat în scăderea activității firmelor de taximetrie, ci a venit în completarea serviciilor oferite“, mai spune Belciu. Potrivit studiului PwC, numărul de șoferi de ride-sharing reprezintă 21% (circa 20.000) din totalul numărului de șoferi de transport urban privat, în vreme ce șoferii de taxi care folosesc aplicații de mobilitate urbană (Clever, Star Taxi) reprezintă 23% din total (aproximativ 22.000). În continuare, însă, numărul de soferi de taxi care nu folosesc nicio aplicație de mobilitate urbană este semnificativ (aproape 54.000). Fiind forma primară de activitate economică, serviciile de taximetrie reprezintă 84% din piața totală de servicii de transport urban privat. În medie, românii fac 17 călătorii pe an cu taxiul și trei calatorii pe an prin intermediul platformelor de ride sharing. Piața locală a platformelor de mobilitate urbană (de tip Uber sau Clever) este estimată la 1.587 milioane de lei, din care piața de e-hailing (care include contravaloarea serviciilor de taximetrie generate prin aplicațiile de mobilitate urbană) este de 706 milioane lei, iar cea de ride-sharing de 881 milioane lei. Astfel, ride-sharing-ul reprezintă 21% din piața totală de transport urban privat, iar piața totală a platformelor de mobilitate urbana (care include si contravaloarea serviciilor de taximetrie generate prin aplicații) reprezintă 44% din total.

Taguri articol


12