Ucraina a renunțat la statutul de stat nealiniat

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Potențial inamic pentru Rusia

Ucraina a renunțat la statutul de stat nealiniat

Externe 24 Decembrie 2014 / 00:00 685 accesări

Negocieri de pace între rebelii pro-ruși și Kiev vor avea loc miercuri și vineri la Minsk, a anunțat luni președintele ucrainean, Petro Poroșenko, după o convorbire telefonică cu șefii de stat rus, german și francez. Un comunicat al președinției franceze nu evocă, la rândul său, nicio dată, dar cheamă la realizarea de progrese concrete de urgență pentru punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk din septembrie. Acestea prevăd în special crearea unei linii de demarcație, retragerea armelor grele de pe linia frontului și schimburi de prizonieri. Un responsabil separatist al autoproclamatei Republicii Populare Donețk, responsabil de negocierile cu oficialii de la Kiev, Denis Pușilin, a declarat la rândul său că rebelii sunt gata să participe la viitoarele reuniuni de la Minsk. Și un reprezentant al autoproclamatei Republici Populare Lugansk, de asemenea, a afirmat că este gata să meargă la discuții de îndată ce primește o invitație.

REVERSUL MEDALIEI Negocierile bat pasul pe loc de peste două săptămâni, în timp ce rebelii și autoritățile de la Kiev nu reușesc să cadă de acord asupra unei date pentru a se întâlni și o încetare a focului respectată la nivel global s-a instaurat fragil în estul prorus al Ucrainei. Între timp, însă, Parlamentul ucrainean a decis să renunţe la statutul de stat nealiniat al Ucrainei pentru a se apropia de NATO, în condiţiile în care Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea și nu există soluție pentru conflictul cu rebelii separatişti. O vastă majoritate a deputaţilor (303) a votat în favoarea unui proiect de lege în acest sens şi numai opt au votat „împotrivă“. Parlamentarii pro-occidentali au primit rezultatul votului cu aplauze. Legea urmează să fie promulgată de preşedintele Poroşenko, care a supus, săptămâna trecută, dezbaterii Parlamentului acest proiect de lege. El a salutat deja rezultatul votului pe Twitter.

Cum era de așteptat decizia a fost denunţată de Moscova încă înaintea votului. „De facto, este vorba despre o cerere de aderare la NATO, ceea ce transformă Ucraina într-un potenţial adversar militar al Rusiei”, a declarat pe Facebook premierul rus, Dmitri Medvedev. Acesta consideră că o cerere de aderare la NATO transformă Ucraina într-un potențial inamic militar al Rusiei. Proiectul de lege prezentat de președintele Poroşenko Parlamentului prevede anularea statutului de stat nealiniat, o clasificare dată unor ţări, precum Elveţia, care refuză să adere la NATO sau la oricare altă alianţă militară, sau să se implice în mod activ într-un conflict armat. Ucraina s-a alăturat statelor cu statut de nealiniat în 2010, sub presiunea Moscovei. „Decizia Ucrainei de a renunța la statutul său de țară nealiniată este contraproductivă și nu face decât să alimenteze tensiunile”, a comentat ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov.

O NOUĂ GENERAȚIE DE RACHETE Poate nu întâmplător, Rusia a efectuat ieri cu succes un test de lansare a versiunii grele a rachetei de nouă generaţie de tip Angara, pe care Moscova mizează pentru a-şi relansa industria spaţială, strategică, şi a-şi consolida capacităţile de apărare. Lansarea modelului Angara A5, supervizată de către preşedintele Putin printr-o videoconferinţă, a avut loc la baza de la Pleseţk, în nordul Rusiei. Versiunea uşoară a rachetei de tip Angara a fost lansată prima dată în iulie, la puţin timp după un prim test eşuat la sfârşitul lui iunie. Este prezentată ca fiind prima creată de Rusia după dezmembrarea fostei Uniuni Sovietice şi urmează să înlocuiască lansatorul de tip Proton, afectat de eşecuri în ultimii ani.

Modelul greu lansat marţi cântăreşte 773 de tone şi are o capacitate de 24 de tone. În septembrie, Guvernul şi-a dat acordul pentru o versiune ultra-grea. Președintele Putin a salutat, prin videoconferinţă, „un eveniment foarte important” atât pentru industria spaţială, cât şi pentru Rusia, subliniind că racheta de tip Angara A5 ar putea transporta în spaţiu sateliţi de vârf, atât civili, cât şi militari. Catalogată de premierul rus, Dmitri Medvedev, drept o rachetă de „o importanţă strategică”, Angara urmează să permită Moscovei să-şi reducă dependenţa faţă de cosmodromul de la Baikonur, în Kazahstan, atât pentru lansări comerciale, cât şi militare. Angara utilizează o tehnologie mai curată, deoarece este propulasată de un amestec de kerosen şi oxigen lichid, mai puţin poluant decât carburantul toxic folosit de lansatoarele de tip Proton.

Programul spaţial rusesc este celebru pentru trimiterea primului om în spaţiu, în 1964, și este considerat o mândrie naţională. Dar Rusia, ale cărei lansatoare de tip Soyouz asigură transportul echipajelor la Staţia Spaţială Internaţională, s-a confruntat cu o serie de probleme în ultimii ani, în domeniul spaţial.



12