Preşedintele Bush îi acordă în continuare sprijin deplin vicepreşedintelui Dick Cheney. La puţin timp după ce a anunţat demisia secretarului american al Apărării, Donald Rumsfeld, George W. Bush a răspuns astfel întrebărilor unui reporter ce i-a subliniat că Dick Cheney a împărtăşit aceleaşi opinii cu secretarul Apărării. Pe de altă parte, întrebat care va fi atitudinea sa faţă de Nancy Pelosi, care l-a acuzat de "incompetenţă", preşedintele Bush a subliniat că va coopera pe deplin cu aceasta.

Partidul Democrat a obţinut suficiente mandate pentru a prelua controlul asupra Senatului american şi a controla, pentru prima dată în ultimii 12 ani, ambele Camere ale Congresului american. Democraţii au cîştigat posturile-cheie de senator în statele Montana şi Virginia.

Tinerii americani au votat în număr foarte mare, aceştia fiind îndemnaţi să participe la scrutin mai ales de opoziţia lor faţă de războiul din Irak. Circa 24% din cetăţenii americani cu vîrste sub 30 de ani (cel puţin 10 milioane de alegători) şi-au exercitat dreptul de vot în alegerile de marţi. Participarea la vot a tinerilor americani a crescut astfel cu patru procente faţă de ultimele alegeri legislative parţiale, din 2002. Tinerii ar putea să fi înclinat balanţa în cursele strînse, dat fiind că din cele 28 de locuri pe care democraţii le-au cîştigat în defavoarea republicanilor în Camera Reprezentanţilor, 22 au fost adjudecate la o diferenţă mai mică de două procente, iar 18 la o diferenţă de numai 5.000 de voturi sau chiar mai puţin. Ambele partide au încercat în campania electorală să-şi atragă adepţi din rîndul tinerilor, care au participat în număr record la scrutinul prezidenţial din 2004. Un sondaj de opinie realizat săptămîna trecută de Institutul de Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii Harvard arăta că 75% din tinerii americani consideră că ţara lor se îndreaptă într-o direcţie greşită. 46% din tineri doresc retragerea integrală a trupelor americane din Irak în următorul an, iar 30% susţin că militarii ar trebui retraşi după ce Guvernul irakian preia controlul.

"Generaţia Y" a cetăţenilor americani născuţi între anii 1977 şi 1994, marcaţi de atentatele din 11 septembrie, de războiul din Irak şi uraganul Katrina, va reprezenta o treime din electorat, peste nouă ani.

Demisia lui Rumsfeld face posibilă urmărirea sa în justiţie pentru tortură

Democraţii americani au anunţat că susţin schimbările apărute în conducerea Pentagonului, apreciind că au fost create premisele unei schimbări a politicii privind Irakul. Şi de la Bagdad răzbate satisfacţia cu privire la demisia lui Donald Rumsfeld, unul dintre arhitecţii planurilor de invadare a Irakului, în martie 2003. Demisia sa pune capăt la şase ani de controverse, marcaţi de două războaie, în Afganistan şi Irak, de scandalul Abu Ghraib şi de polemicile referitoare la închisoarea de la Guantanamo.

În vîrstă de 74 de ani, Donald Rumsfeld a condus Departamentul Apărării începînd din ianuarie 2001, fermitatea şi alegerile sale controversate atrăgîndu-i tot mai multe critici atît din exterior, cît şi din rîndurile armatei. Reîntors la Pentagon după 25 de ani de la ocuparea aceleiaşi funcţii de secretar al Apărării, în timpul mandatului preşedintelui Gerald Ford, a primit ca misiune transformarea armatei americane în sensul reducerii efectivelor acesteia, sporirii supleţei sale şi adaptării ei la realităţile de după încheierea Războiului Rece.

Dar, s-a regăsit în lumina reflectoarelor după atentatele de la 11 septembrie 2001, de la New York şi Washington, preluînd conducerea "războiului îndelungat împotriva terorismului".

Înlăturarea rapidă de la putere a regimului Taliban din Afganistan, în 2001 şi invazia din Irak, în 2003, al cărei artizan a fost, i-au consolidat reputaţia. Donald Rumsfeld a reuşit să-l înlăture pe şeful diplomaţiei americane de la vremea aceea, Colin Powell, profitînd de legăturile sale privilegiate cu vicepreşedintele Dick Cheney.

Demisia secretarului Apărării, Donald Rumsfeld, îl expune unor eventuale acţiuni în justiţie pentru rolul său în ceea ce priveşte aplicarea torturii, a apreciat o asociaţie a avocaţilor care apără deţinuţii de la Guantanamo. Centrul pentru Drepturile Constituţionale şi multe alte organizaţii de apărare a drepturilor omului se pregătesc să formuleze acţiune în justiţie împotriva lui Donald Rumsfeld, inclusiv în Germania, unde o astfel de acţiune va fi posibilă în virtutea principiului jurisdicţiei universale.

Nici Robert Gates, succesorul lui Donald Rumsfeld la conducerea Penatagonului, nu este străin de controversele de la Capitol Hill, ultima sa nominalizare ca director al CIA, în 1991, generînd o cofruntare dură între congresmeni, încheiată prin confimarea sa în funcţie. În vîrstă de 63 de ani, a deţinut, în perioada 1991-1993, postul de director al Agenţiei Centrale de Informaţii. Robert Gates a absolvit Colegiul William şi Mary în 1965, şi-a obţinut masteratul la Universitatea Indiana în 1966, devenind doctor al Universităţii Georgetown în 1974. În prezent, este preşedintele Universităţii A&M din statul Texas. Pe parcursul carierei, a lucrat ca analist CIA (1966-1974), a fost membru al Consiliului pentru Securitate Naţională (1974 -1979), preşedinte al Consiliului Naţional de Informaţii (1983-1986) şi adjunct al directorului CIA (1986-1989). În mai 1991, preşedintele George Bush l-a numit în funcţia de director al CIA, poziţie în care a rămas doi ani.

Mai bine un candidat mort decît republican

O candidată democrată a fost aleasă într-o jurisdicţie dintr-un comitat rural din statul american Dakota de Sud, deşi aceasta a decedat în urmă cu două luni. Marie Steichen ar fi urmat să ocupe, în urma alegerilor, un post din administraţia locală deţinut pînă în prezent de republicanul Merlin Feistner, pe care l-a învins cu 100 de voturi contra 64. Un oficial din comitatul Jerauld, Cindy Peterson, a apreciat că electoratul ştia foarte bine că respectiva candidată a decedat, cînd a decis să voteze în favoarea ei. Listele electorale s-au închis la 1 august, iar Marie Steichen a decedat de cancer în luna septembrie.