Ziua sentinței definitive pentru Constantinescu, în dosarul „CMZ“

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Curtea de Apel Constanța, în pronunțare

Ziua sentinței definitive pentru Constantinescu, în dosarul „CMZ“

Justiție 29 Iunie 2016 / 07:41 1114 accesări
Nicușor Constantinescu a fost condamnat, în primă instanță, la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare

Nicușor Constantinescu a fost condamnat, în primă instanță, la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare

Fostul președinte al Consiliului Județean Constanța (CJC) Nicușor Constantinescu ar trebui să afle miercuri, 29 iunie, verdictul final în dosarul „CMZ”. Decizia în acest caz va fi definitivă și va fi luată de judecătorii Andreea Ianca și Dan Iulian Năstase de la Curtea de Apel Constanța. Amintim că, inițial, la Tribunalul Constanța, judecătorul Iulia Cezara Suciu l-a condamnat pe Constantinescu la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare. În acest dosar, fostul președinte al CJC a fost acuzat de abuz în serviciu pentru că ar fi subfinanțat Centrul Militar Zonal (CMZ) Constanța. Dosarul „CMZ“ a apărut în spațiul public din 15 ianuarie 2014, când procurorii DNA s-au lansat ca un tăvălug asupra lui Constantinescu. Fostul șef al CJC a fost încătuşat în faţa sediului instituției, trântit cu capul pe mașină şi dus cu forţa la DNA Constanţa, doar pentru că nu a plătit o banală factură de telefon. „Am fost acuzat inițial că nu am plătit o factură de 4.000 de lei la CMZ. A fost o mascaradă, în care procurorul de caz, Andrei Bodean, a pus în aplicare el însuși mandatul de aducere la DNA, deși această atribuțiune revine doar poliţiştilor judiciari și nu procurorului de caz. În plus, procurorul trebuia să se legitimeze în faţa mea, conform Codului de Procedură Penală. Trebuia să spună cine este, să prezinte mandatul, iar eu să îmi pot chema avocatul. Nimic din toate astea nu s-a întâmplat. În plus, procurorii care m-au săltat din faţa CJC s-au prezentat ca având alte calităţi decât cele oficiale, spunând că sunt de la Vamă”, a declarat Constantinescu la acea vreme. Modul în care a fost pus în practică mandatul de aducere la DNA a fost de-a dreptul halucinant. Filmările de la vremea respectivă au arătat că Nicușor Constantinescu a fost întâmpinat prieteneşte de un individ, i s-a strâns mâna, a fost sărutat pe obraz şi condus spre un loc în care, ulterior, urma să fie trasă o maşină de poliţie. Ajuns unde-și doreau polițiștii, șeful CJC a fost înconjurat imediat de mai mulţi indivizi, care până atunci stătuseră pitiţi prin boscheţi şi pe după maşini, luat pe sus, împins, i s-au sucit mâinile la spate şi a fost ameninţat că i se vor lega picioarele dacă nu urcă în autovehicul. După minute de împins şi tras fără succes, unul dintre civili se hotărăşte să fluture în sfârşit un mandat şi să se legitimeze. Cetăţeanul Constantinescu se supune mandatului şi urcă în maşină.

ABUZURI ȘI PROBE IGNORATE

Deși totul a plecat de la o banală factură de telefon, procurorii DNA au extins acuzațiile în cazul lui Constantinescu și l-au învinuit că a încercat să restrângă, în baza a două hotărâri emise de CJC în 2009 și 2012, spațiile destinate CMZ în sediul situat pe strada Mircea cel Bătrân, aflat în proprietatea Consiliului. În plus, oamenii legii l-au mai acuzat pe Constantinescu de faptul că a solicitat SC RAJA SA rezilierea unilaterală a contractului de furnizare a apei către CMZ și a încetat să mai asigure furnizarea serviciilor de telefonie fixă. Una dintre cele mai aberante acuzații aduse lui Constantinescu a fost că, în loc să plătească facturile CMZ pentru utilități, a preferat să organizeze acțiuni cultural-educative și să ofere protecție socială unor categorii defavorizate de cetățeni. De-a lungul procesului, Constantinescu nu a încetat să spună că este nevinovat, pentru că din toate acuzațiile care i se aduc nu reiese existența unor fapte de corupție. În plus, el a afirmat că instanțele i-au respins mai multe documente, care ar fi demonstrat că el este total nevinovat în acest caz. „Nu am avut parte de o judecată echitabilă. Am fost umilit, plimbat între Constanța și București. Mi s-a încălcat dreptul la apărare. Mi s-a refuzat dreptul de a desemna un expert-parte, care să participe la realizarea unui raport din care să reiasă dacă există sau nu un prejudiciu... Eu nu am repartizat spații pentru mine, ci pentru instituțiile statului. Astea nu sunt fapte penale. Sunt contravenții faptele incriminate de DNA, care pot fi supuse cel mult contenciosului administrativ. Nu e dare sau luare de mită”, a spus fostul șef al CJC în 28 octombrie 2015, după ce a aflat că a fost condamnat la închisoare.

DUS CU FORȚA LA INSTANȚĂ, IAR APOI ARESTAT

Unul dintre ultimele abuzuri acuzate de Constantinescu s-a produs în 20 mai 2016, când fostul șef al CJC a fost externat cu forța din spital și dus cu targa la instanță, în condițiile în care starea sa de sănătate era precară. Drept dovadă, pe parcursul termenului din 20 mai, instanța a fost nevoită să întrerupă procesul pentru a i se lua tensiunea arterială, care avea valori extrem de ridicate și oscila (210 cu 110 și 210 cu 130), fiind în prag de atac de cord. Pentru vârsta lui Constantinescu (49 de ani), valorile tensiunii arteriale sunt extrem de mari (în mod normal nu trebuie să depășească 127 cu 84, potrivit literaturii de specialitate). Pentru a nu-i pune viața în pericol, medicii care îl însoțeau pe Constantinescu i-au administrat tratamentul indicat pentru menținerea valorii tensiunii arteriale cât mai aproape de normal. Cu toate acestea, magistrații Andreea Ianca și Dan Iulian Năstase nu au ținut cont de starea precară de sănătate a lui Constantinescu și au dispus arestarea acestuia, măsură care se menține în prezent.



12