Universitatea „Ovidius“ nu are nevoie de birocrație, ci de management modern!

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Concluziile evaluatorului străin, în raportul ARACIS 2016

Universitatea „Ovidius“ nu are nevoie de birocrație, ci de management modern!

Educație 14 Septembrie 2016 / 19:34 7754 accesări

Em. prof. univ. dr. Winfried Muller: "UOC ar trebui să pună la punct un management universitar modern, reducând birocrația, raționalizând procedurile de decizie și simplificând structura organizatorică"

Em. prof. univ. dr. Winfried Muller:

Academicianul austriac s-a plâns că nu a fost ajutat de discuțiile cu grupuri uriașe de studenți și angajați UOC în ce privește buna înțelegere a instituției

Academicianul austriac s-a plâns că nu a fost ajutat de discuțiile cu grupuri uriașe de studenți și angajați UOC în ce privește buna înțelegere a instituției

Evaluatorul străin care a participat la întocmirea raportului Agenției Române pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior (ARACIS) pentru Universitatea "Ovidius" a criticat pe toate planurile structurile stufoase și birocrația ce caracterizează activitatea instituției. Proceduri prea complexe, mecanisme prea alambicate de luare a deciziilor și realizări bazate prea mult pe acțiuni personale și mai puțin pe activități instituționale sunt concluziile trase în ianuarie 2016 de em. prof. univ. dr. Winfried Muller, de la Universitatea din Klagenfurt (Austria), după vizita la UOC. Vă prezentăm în detaliu constatările și recomandările evaluatorului străin, unele dintre ele bazate pe concluzii trase din întâlniri insuficient de bine organizate cu studenții și angajații Universității, în cadrul cărora Muller a recunoscut că nu a fost ajutat îndeajuns pentru buna înțelegere a instituției, în scopul de a-i scoate la lumină punctele slabe.

Așa cum am promis, continuăm seria articolelor în care dăm publicității informațiile și concluziile conținute în raportul din 2016 al Agenției Române pentru Asigurarea Calității în Învățământul Superior (ARACIS) privind Universitatea "Ovidius". În ediția de astăzi, vă prezentăm pe larg evaluarea întocmită la 25 ianuarie 2016 de evaluatorul străin, em. prof. univ. dr. Winfried Muller, de la Universitatea din Klagenfurt (Austria). Iată traducerea remarcilor finale ale acestui raport usturător: "Universitatea „Ovidius“ din Constanța joacă un rol foarte important în educație și cercetare, în special pentru sud-estul României. Este cea mai mare universitate de la Marea Neagră din Uniunea Europeană și poarta estică de intrare a Europei. Beneficiind de impactul istoric, de privilegiul poziției geografice a Constanței și de implicarea conducerii și staffului UOC, instituția are o bază excelentă pentru a face față provocărilor actuale și prezente. UOC are potențialul de a deveni o universitate internațională respectată și recunoscută. Dar, pentru a lua în piept amenințările pe care le-ar putea înfrunta în viitor, UOC ar trebui să pună la punct un management universitar modern, reducând birocrația, raționalizând procedurile de decizie și simplificând structura organizatorică".

LOCAȚIA ÎN CARE EXIȘTI NU-I MOTIV DE MÂNDRIE; NICI FAPTUL CĂ EȘTI ÎNALT(Ă)

Fără nicio referire la problemele spinoase de management care sunt relevate mai mult decât elocvent, trebuie remarcată delicatețea discursului evaluatorului străin atunci când vine vorba despre baza pe care o are UOC pentru a face față provocărilor. La capitolul atuuri, două din cele trei menționate sunt tradiția Universității și poziția geografică (ce nu țin în niciun caz de activitățile curente ale UOC). Acestea nu sunt deloc motive de laudă. E ca și cum o persoană este mândră că este... înaltă. Al treilea "atu" este implicarea conducerii și staffului UOC, a căror activitate este caracterizată dur în fraza privind birocrația și managementul învechit.

CERCETAREA, MAI MULT PERFORMANȚĂ PERSONALĂ DECÂT INSTITUȚIONALĂ

La capitolul 7, privind Cercetarea, em. prof. univ. dr. Winfried Muller apreciază performanțele excelente ale UOC în câteva domenii de cercetare, obținute cu finanțare externă și națională. Dar... Există și un „dar“: "Cercetarea din UOC este extrem de fragmentată și este reprezentată în mare parte de inițiative personale. Cooperarea cu universitățile vecine și firmele private cu activitate în cercetare și consultanță este în principal bazată pe contacte personale și nu pe relații instituționale". În traducere din română în română, faptul că Universitatea se poate lăuda cu rezultate bune în câteva arii de cercetare nu se datorează managementului, ci eforturilor personale ale câtorva cadre universitare demne de toată stima.

PREA MULTE SPECIALIZĂRI; DEFICIENȚE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL DE TIP BOLOGNA

Probleme sunt și la capitolul Predare și Învățare, unde em. prof. univ. dr. Muller remarcă faptul că "fragmentarea ridicată a programelor de studii ale UOC este în contradicție cu cerințele care revin unei universități regionale cum este "Ovidius", care ar trebui să livreze absolvenți specializați, dar nu pe nișe. Totodată, numărul mare de programe educaționale similare face selecția specializării extrem de dificilă pentru noii studenți". Evaluatorul a subliniat și "deficiențe evidente" în aplicarea învățământului de tip Bologna, care centrează procesul educațional pe nevoile studenților, în sensul că implicarea în curricula dezbaterilor a părților interesate pare să fie foarte informală și bazată pe relații personale. Nici pregătirea studenților pentru intrarea pe piața muncii nu este văzută cu ochi buni: "Serviciile de susținere a studenților (...) nu sunt foarte active sau nu există". Profesorul austriac a ajuns la aceste concluzii după întâlniri insuficient de bine organizate cu 100 de studenți și 35 de angajați ai Universității de la malul mării, după cum chiar el mărturisește în evaluare. "Discuțiile cu grupuri uriașe de persoane nu ajută la o bună înțelegere a instituției, în scopul de a-i scoate la lumină punctele slabe. De asemenea, este într-un fel rușinos ca la o întâlnire să participe 35 de angajați ai Universității și să nu fie suficient timp pentru declarații decât pentru 10 dintre ei. Mai mult, ora acordată întâlnirii cu angajații UOC a fost insuficientă, mai ales în condițiile în care unii dintre vorbitori au folosit greșit timpul alocat lor pentru a-și prezenta personalitatea sau cariera în loc să explice care este realația lor cu instituția sau să împărtășească din experiența relației cu absolvenții".

MULȚI ANGAJAȚI UOC NU ÎNȚELEG BENEFICIILE ASIGURĂRII UNUI ÎNVĂȚĂMÂNT DE CALITATE?

Pentru asigurarea învățământului de calitate, Universitatea "Ovidius" are structuri organizatorice care sunt considerate de evaluatorul străin mult prea stufoase, la fel ca și întreaga structură organizatorică. "Organizarea și procedurile par să fie prea complexe și fragmentate pentru a asigura un învățământ de calitate la UOC. Mulți reprezentanți ai Universității încă mai consideră că asigurarea calității în învățământ este o povară și nu par să înțeleagă scopul și beneficiile acesteia. Prin urmare, în scopul asigurării unei calități reale a procesului educațional, trebuie reduse eforturile birocratice și trebuie făcută trecerea de la sistemul actual de inspecție și control la o abordare orientată spre îmbunătățire, care să asigure suport atât pentru studenți, cât și pentru profesori".

Și acestea sunt doar câteva dintre aprecierile și recomandările em. prof. univ. dr. Winfried Muller, care se întind în raportul oficial pe opt pagini.

În perioada imediat următoare vom prezenta mai multe articole bazate pe sesizările primite în această perioadă pe site-ul „Telegraf“, privind gravele probleme care afectează viața academică, dar care par să fi scăpat evaluatorilor ARACIS.

Citește și:

Rectorul Rugină explică retrogradarea UOC analizând articole „Telegraf“!?

Raportul ARACIS, doar vârful aisbergului problemelor de la „Ovidius“?

Încolțită de ARACIS, conducerea Universității „Ovidius“ atacă... presa



12