Capcanele creditelor

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Capcanele creditelor

Economie 13 August 2007 / 00:00 923 accesări

Competiţia pe piaţa bancară devine tot mai acerbă, în ciuda impresiei că piaţa creditelor, depozitelor, cardurilor şi altor servicii bancare pare a fi ajuns la o anumită saturaţie. Cu toate acestea, continuă să apară tot mai multe sedii de bănci, iar analiştii prevăd o dezvoltare tot mai puternică a pieţei bancare şi în următorii ani, pe măsură ce prosperitatea românilor creşte de la an la an. Ceea ce înseamnă că, odată cu creşterea salariilor, tot mai mulţi români vor putea contracta un credit, mai cu seamă pentru cumpărarea unei case, dar vor avea şi rezerve de bani pentru economii. România este considerată o piaţă imensă pentru vînzarea produselor bancare, motiv pentru care nu doar băncile mari, dar şi cele mici sau cele străine, încep să se dezvolte tot mai mult şi să devină tot mai agresive. În consecinţă, oferta de servicii bancare creşte impresionant, dar, în aceeaşi măsură, apar tot mai multe capcane în care pot cădea clienţii băncilor.

Prima dintre aceste capcane prin care putem fi păcăliţi atunci cînd obţinem un credit sînt costurile ascunse. Acestea sînt reprezentate de taxele şi comisioanele adiţionale aferente unui credit, a căror sumă poate să depăşească, uneori, chiar şi rata dobînzii. Drept dovadă stă valoarea Dobînzii Anuale Efective (DAE), pe care abia o desluşim, la valori duble faţă de dobînda nominală. Odată cu reducerea dobînzii BNR şi a celor de pe piaţa bancară, precum şi ca urmare a concurenţei tot mai mari, băncile au fost nevoite să scadă semnificativ dobînzile la credite, văzîndu-se astfel în faţa reducerii profiturilor. Pentru a evita acest lucru, băncile au compensat, prin majorarea comisioanelor aferente unui credit sau prin introducerea unora noi, mai mici ca valoare, însă aplicabile lunar, ceea ce face ca valoarea anuală să fie mult mai mare.

Dobîndă fixă atrăgătoare, DAE incalculabil

În ultima vreme, băncile au început să adopte o nouă modalitate, extrem de agresivă, de a-şi vinde creditele, copiată din sistemul bancar american. Este vorba de dobînda introductorie, o dobîndă extrem de mică, cu mult sub media sistemului bancar, dar care este valabilă numai în primele luni sau în primii ani de creditare. Pe de o parte, această dobîndă îi ajută pe cei venituri mici, care pot astfel să obţină credite mult mai mari, întrucît valoarea sumei ce o poate împrumuta banca depinde şi de costul creditului. Pe de altă parte însă, riscul unui astfel de credit este destul de mare. Mai ales că băncile nu-şi informează clienţii despre pericol.

Atunci cînd lansează un nou credit de acest tip, băncile anunţă doar dobînda fixă valabilă în primul an, care a ajuns în ultima vreme chiar şi la cinci procente pe an, mulţumindu-se să precizeze doar că începînd cu al doilea an, dobînda devine variabilă şi se va calcula conform unor indicatori precum BUBOR sau EURIBOR. Ce înseamnă asta? Care va fi valoarea dobînzii din următorul an? Rămîne o enigmă pentru mulţi clienţi. Aceştia se vor trezi că vor avea de plătit dobînzi cu patru, cinci puncte mai mare decît în prezent, ceea ce înseamnă că şi rata lunară pentru rambursarea creditului se va dubla. Această situaţie ar putea duce la drama incapacităţii de plată a clientului sau chiar la probleme ale sistemului bancar, la fel cum s-a întîmplat în Statele Unite, cînd astfel de credite au afectat serios funcţionarea unor bănci, iar autorităţile de supraveghere au fost nevoite să ia măsuri.



12