Peste 1,7 milioane de români îşi sărbătoresc onomastica duminică, de sărbătoarea Floriilor.

Potrivit Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, 1.175.582 sunt femei şi 607.889 sunt bărbaţi care poartă acest nume sau derivate ale lui.

Dintre prenumele feminine, cel mai întâlnit este Florentina – 134.621 de persoane poartă acest nume.

În rândul bărbaţilor, cel mai întâlnit este prenumele Florin – 344.058, dar şi Florian – 51.438.

Prenumele feminine întâlnite sunt: Anemona – 1.118, Angela – 57.208, Angelica – 28.015, Brânduşa/Brandusa – 1.146, Brînduşa/Brindusa – 5.121, Camelia – 73.895, Crina – 21.265, Crinela – 860, Crinuta/Crinuţa – 998, Crizantema – 295, Crăiţa – 302, Dalia – 4.105, Daria – 61.199, Delia – 41.326, Floarea – 57.570, Flora – 769, Florea – 39, Floriana – 4.901, Florica – 79.543, Floricela – 4, Floricica – 1.606, Florina – 83.177, Florinela – 3.102, Garofiţa/Garofita – 2.911, Gentiana/Genţiana – 452, Gherghina – 14.847, Hortensia – 700, Iasmina – 14.271, Iris – 10.192, Liliana – 99.864, Lăcrămioara/Lacramioara – 31.002, Malina/Mălina – 5.551, Margareta – 39.112, Micşunica/Micsunica – 551, Narcisa – 16.620, Ortansa – 2.220, Ortensia – 292, Panseluţa/Panseluta – 436, Romaniţa/Romanita – 503, Rosa – 612, Roza – 3.469, Steluta/Steluţa – 15.852, Trandafira – 1.397, Veronica – 63.824, Violeta – 57.860, Viorela – 3.105, Viorica – 127.487, Zambila – 228 şi Zambilica – 39.

În rândul bărbaţilor, se pot întâlni prenume precum: Bujor – 1.277, Crin – 220, Crinu – 764, Florentin – 26.218, Floricel – 848, Floricică/Floricica – 3, Florică/Florica – 2.555, Florin – 344.058, Florinel – 13.831, Ghiocel – 1.128, Iasmin – 853, Iris – 53, Lilian – 3.231, Malin/Mălin – 496, Micsunel/Micşunel – 92, Mugur – 976, Mugurel – 8.727, Mărgărit – 565, Narcis – 15.778, Trandafir – 1.906, Viorel – 132.872.

Tradiții și obiceiuri de Florii

De Florii se mănâncă peşte, fiind a doua dezlegare din postul Paştelui, după cea din ziua Bunei Vestiri.

Sărbătoarea intrării Domnului în Ierusalim a fost suprapusă peste cea a zeiţei romane a florilor, Flora, de unde şi denumirea populară pe care a primit-o. Astfel, pe lângă sărbătoarea creştină a intrării Mântuitorului în Ierusalim au apărut şi nenumărate obiceiuri şi tradiţii, atât în mediul rural, cât şi în cel urban, cele mai multe de sorginte păgână.

De exemplu, de Florii se obişnuieşte să se facă "de ursită", astfel că fetele aflau, prin diverse procedee, dacă se vor căsători sau nu în acel an. Tot de Florii, mărţişorul purtat până în această zi se pune pe ramurile unui pom înflorit sau pe un măceş, iar zestrea se scoate din casă pentru aerisire.

Înaintea sărbătorii, fetele nemăritate din Banat şi Transilvania obişnuiesc să pună o oglindă şi o cămaşă curată sub un păr altoit. După răsăritul soarelui, aceste obiecte sunt folosite în farmece pentru noroc în dragoste şi sănătate.

De asemenea, la miezul nopţii se fierbe busuioc în apă, iar dimineaţa fetele se spală pe cap cu această fiertură, ca să le crească părul frumos şi strălucitor. Ce rămâne se toarna la rădăcina unui păr, în speranţa că băieţii se vor uita după ele, ca după un copac înflorit.