Ecologiştii de la Oceanic - Club au soluţii concrete pentru invazia algală

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
În timp ce Direcţia Apelor aleargă după proiecte

Ecologiştii de la Oceanic - Club au soluţii concrete pentru invazia algală

Justiție 15 Iunie 2007 / 00:00 686 accesări

În ultima săptămînă, sute de tone de alge au invadat plajele din sudul litoralului, făcînd imposibilă viaţa turiştilor aflaţi în staţiunile de la Costineşti şi pînă la Vama Veche. Alarmaţi de evoluţia fenomenului de înflorire algală, care se agravează de la an la an, specialiştii Societăţii de Explorări Oceanografice şi Protecţie a Mediului Marin (SEOPMM) „Oceanic-Club” au identificat o soluţie, pe termen scurt, pentru a împiedica algele să mai ajungă pe nisip. Potrivit unui comunicat de presă al organizaţiei, această soluţie este instalarea unor plase din material plastic, semirigid, sau a unor plase tip „perete de talian”, în perioada 30 aprilie - 15 septembrie, a fiecărui an. „Cel de-al doilea tip are avantajul că se pot identifica pe piaţă deţinători şi fabricanţi de astfel de plase, în schimb, au dezavantajul de a reprezenta o atracţie pentru pescari şi, în special, braconieri, putînd fi utilizate şi pentru confecţionarea diferitelor tipuri de unelte de pescuit”, a declarat Răzvan Popescu Mirceni, directorul coordonator al Oceanic-Club. Ecologiştii de la Oceanic Club au identificat şi un al treilea model de plasă care poate fi utilizată ca baraj, este cea folosită cu succes în Africa de Sud, Australia şi Statele Unite ale Americii, pentru protecţia plajelor turistice contra invaziilor de meduze periculoase pentru sănătatea umană, existente în acele locuri. „Cu aceste plase se pot închide, la costuri reduse, golfurile de plaje turistice ale staţiunilor din sudul litoralului şi se pot face baraje de masă algală de macrofită în zona de nord”, este de părere biologul Mirceni.

Soluţie de viitor

Reprezentanţii Oceanic - Club au identificat şi o strategie pe termen mediu şi lung, pentru reabilitarea ecosistemelor marine din vestul Mării Negre. În acest sens, ei propun conservarea zonelor marine acoperite de algă perenă „cystoseira barbata”, ca habitat de importanţă deosebită pentru refacerea populaţiilor piscicole cu mare valoare ecologică şi economică şi reducerea biomasei de macrofite anuale, care ajunge la ţărm. „Oceanic - Club” a început şi un program de monitorizare a efectelor schimbărilor climatice asupra ecosistemelor marine din regiunea costieră românească şi în două regiuni-pilot din zona Dobrogei - Complexul Lagunar Razelm - Sinoe şi Munţii Măcin. În cadrul programului se urmăresc schimbările intervenite în evoluţia ciclului vegetativ la plante, schimbări comportamentale legate de migraţie la păsări, peşti şi cîteva grupe de nevertebrate. „În viitorul apropiat, dacă temperaturile vor rămîne într-un regim pozitiv, este foarte probabil ca anul 2007 să fie unul cu multe probleme din cauza insectelor dăunătoare; iar dacă temperaturile vor scădea dramatic înainte de venirea primăverii propriu-zise, generaţia speciilor de insecte utile, între care şi cele care asigură polenizarea plantelor de cultură, vor fi compromise”, este concluzia specialiştilor de la Oceanic – Club.

Direcţia Apelor visează la programe

Avînd în vedere situaţia critică în care se află plajele din sudul litoralului, administratorul acestora, Direcţia Apelor Dobrogea - Litoral (DADL) are şi ea soluţii, însă nu la fel de practice. Deşi nisipul este acoperit de munţi de alge, iar turiştii sînt „izgoniţi” de pe plaja românească pe cea a vecinilor bulgari de mirosul ierbii de mare aflată în putrefacţie, reprezentanţii DADL propun soluţii de genul sistemelor de monitorizare şi al studiilor dezvoltării algale. Într-un comunicat de presă al DADL, se precizează că „singura posibilitate eficientă de a constata apariţia algelor în apa mării este reprezentată de vizualizarea aeriană. Acest tip de monitorizare poate identifica cu precizie care sînt zonele care vor fi afectate de apariţia algelor şi se poate aproxima perioada în care algele pot ajunge la ţărm”. Astfel că DADL-ul, pe lîngă utilajele specializate de plajă pe care ar vrea să le achiziţioneze prin proiecte cu finanţare europeană, intenţionează să dezvolte şi un program prin care să se doteze cu un avion.



12