Preşedintele Viktor Ianukovici ar putea accepta organizarea de alegeri legislative şi prezidenţiale anticipate, pentru a pune capăt crizei politice. Declaraţia spectaculoasă a venit din partea reprezentantului preşedintelui ucrainean în Parlament, Iuri Miroşnicenko. Viktor Ianukovici a evocat acest scenariu, în cadrul unei întâlniri cu deputaţii Partidului Regiunilor, încă de săptămâna trecută, în timp ce Ucraina este afectată de peste două luni de un val de contestare fără precedent. Reprezentantul preşedintelui Ianukovici a precizat că şeful statului a evocat două scenarii în vederea ieşirii din criză, primul vizând amnistierea manifestanţilor arestaţi în schimbul evacuării instituţiilor oficiale ocupate de protestatari, iar cel de-al doilea având în vedere alegerile anticipate. Puterea de la Kiev încă mai speră într-o ieşire din criză având la bază primul scenariu.

Revenit, de luni, la lucru dintr-un scurt concediu medical, Viktor Ianukovici a acuzat opoziţia de incitare la ură, motivată de lupta pentru putere, fără a preciza pe cine exact vizează declaraţiile sale. Acesta s-a pronunţat în aceeaşi zi în care şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, era aşteptată în Ucraina, pentru o nouă tentativă de a pune capăt crizei, inclusiv printr-un eventual ajutor financiar. SUA au confirmat că au discutat cu UE despre acest ajutor, al cărui nivel nu a fost încă precizat, şi că şeful statului ucrainean nu a comentat acest subiect, punând în schimb în gardă împotriva extremismului opoziţiei. Acest ipotetic sprijin american şi european pentru Kiev ar avea loc după formarea unui Guvern tehnic şi atunci când ţara îşi va relua calea relansării economice cu ajutorul FMI. De asemenea, este necesar ca Ucraina să se angajeze pe calea reformelor şi ca violenţele să înceteze, a anunţat Catherine Ashton, fără a intra în detalii. După ce oficialii de la Kiev au abandonat, chiar înainte de semnare, Acordul de Asociere UE - Ucraina, Rusia le-a oferit 15 miliarde de dolari credite şi o reducere de 30% a preţului la gaz. În timpul negocierilor pe marginea Acordului de asociere, UE propusese Ucrainei un sprijin financiar de 610 milioane de euro, însă aceste ajutoare erau condiţionate de un program draconic de reforme.

Pe de altă parte, opoziţia pro-europeană pare să nu se mai mulţumească doar cu alegeri anticipate şi solicită acum modificări constituţionale pentru limitarea atribuţiilor preşedintelui. Liderii opoziţiei cer Parlamentului ucrainean revenirea la foste prevederi constituţionale, o situaţie care ar conduce la reducerea statutului preşedintelui la unul onorific. Opoziţia cere ca preşedintele să nu mai poată decide numirea prim-ministrului şi a guvernatorilor regionali.

ZIARIŞTI LUAŢI ÎN VIZOR Numeroşi jurnalişti au fost agresaţi în Ucraina de la începutul protestelor antiguvernamentale, a susţinut un ONG ucrainean care contabilizează aceste cazuri. Cei mai mulţi dintre ei, 54, au fost bătuţi de poliţişti, iar 21 au fost agresaţi de „tituşki”, tineri sportivi din provincie care se pare că ar fi fost recrutaţi de autorităţi pentru a semăna teroare în rândul demonstranţilor, potrivit Institutului pentru Mass-media (IMI). 27 de jurnalişti au fost răniţi de grenade asurzitoare şi 19 au fost intoxicaţi cu gaze lacrimogene sau răniţi în diverse moduri în timpul confruntărilor dintre manifestanţi şi poliţişti. Alţi 27 au fost răniţi de gloanţe de cauciuc, a adăugat ONG-ul, care a subliniat că anumiţi jurnalişti au fost victimele mai multor tipuri de violenţe. 31 de persoane şi-au văzut materialele înregistrate distruse şi 11 au fost reţinute. Potrivit mai multor mărturii ale unor jurnalişti şi ale ONG-ului, multe dintre aceste atacuri au fost deliberate, cu toate că reprezentaţii presei care îşi făceau meseria purtau căşti şi veste cu inscripţia „Presă”. ONG-ul Human Rights Watch a anunţat, la rândul său, că a înregistrat 13 cazuri în care Poliţia a lovit sau a împuşcat cu gloanţe din cauciuc în mod deliberat jurnalişti care relatau despre proteste sau medici care îi ajutau pe răniţi.