Mediul rural este privit de orăşeni drept “zona săracă” a ţării, în care trăiesc oameni trecuţi de prima tinereţe, de azi pe mâine, din roadele pământului. Autorităţile locale, însă, încearcă să elimine această etichetă prin iniţierea unor proiecte de reabilitare a infrastructurii şi de restaurare a instituţiilor de stat. Cu alte cuvinte, autorităţile încearcă să le ofere sătenilor condiţii de trai demne de secolul XXI. Unele reuşesc, altele… nu. Totul depinde de bugetul local şi de norocul primăriilor în obţinerea finanţării din partea Guvernului sau a Uniunii Europene. Dacă bugetul este mic, şansele de dezvoltare sunt restrânse. În această situaţie se regăseşte şi comuna Ciobanu, situată la 90 km de Constanţa.

BUGET MIC, LUCRĂRI MICI În mod paradoxal, autorităţile locale din comună se laudă cu oameni muncitori, dar cu un buget local scăzut, de aproximativ 700.000 de lei, bani cu care nu-şi permit să asfalteze cei 47 km de drum pietruit. În plus, în comună nu există sistem de canalizare, cu toate că normele europene impun montarea canalizării menajere în toate aşezările omeneşti care nu dispun de această utilitate, până în 2018. “Oamenii din comună sunt destul de muncitori. Muncesc fie la ferme, fie pe câmp, pentru că activitatea de bază, aici, este agricultura. Totuşi, nu o duc strălucit, având în vedere că aşteaptă până în ultima clipă, în martie, să-şi plătească impozitele, pentru a beneficia de reducerea de 10%. Avem şi oameni care primesc asistenţă socială, dar nu sunt mulţi. Sunt în jur de 94 de persoane care primesc alimente şi din partea UE, în fiecare toamnă. Aceşti oameni muncesc, în deplină legalitate, la curăţenia şi întreţinerea străzilor. Un trai mai bun au familiile ai căror copii lucrează în străinătate şi care îşi pot permite să-şi renoveze casele şi să-şi schimbe gardurile. Mai departe, lucrările de infrastructură le facem aşa cum putem, cu utilajele proprii, ca să ne încadrăm în buget”, a declarat primarul Tudorel Gurgu. Edilul susţine că bugetul este afectat şi de datoriile unora dintre firmele agricole care nu şi-au mai plătit taxele. “Avem o firmă agricolă ce are 1.500 de hectare în arendă, dar care a acumulat o datorie de 100.000 de lei şi nu ştim când o va plăti”, a afirmat Gurgu. Primarul susţine că, în urmă cu doi ani, ar fi avut posibilitatea să-şi extindă bugetul, prin aplicarea unui proiect al unei firme străine de eoliene, care urma să amplaseze 16 turbine în vecinătatea satului Mioriţa. “Proiectul a fost iniţiat, aprobat, dar de-atunci nu s-a mai întâmplat absolut nimic. Nu au mai dat niciun semn de viaţă. Am încercat să-i contactez, dar fără succes. Dacă ar fi fost construite, aş mai fi putut adăuga la buget nişte bani din taxe, autorizaţii…” a declarat primarul. Aşadar, până când autorităţile locale vor găsi o portiţă de suplimentare a veniturilor locale, localnicii vor mai avea de aşteptat până să se laude că trăiesc într-o comună europeană 100%.