Baza cercetării colectivului de la Institutul de Chirurgie Digestivă şi Transplant Hepatic Fundeni este studiul modificărilor genomului în diverse tipuri de cancer, cum ar fi cele de pancreas, ficat şi colon, a declarat ieri, directorul institutului, profesorul Irinel Popescu, totodată şi preşedinte al Academiei de Ştiinţe Medicale (ASM). „Există mai multe direcţii de cercetare la noi, majoritatea orientate spre medicina translaţională. Aceasta pleacă de la pacient, adică recoltarea de probe, care sunt trimise la laborator, iar pe baza unor proiecte sau a unei ipoteze de lucru se doreşte să se ajungă la anumite rezultate care să folosească bolnavului. Altfel spus, de la pat la laborator şi înapoi la pat, după ce am obţinut rezultatele căutate.Ţinta cercetării noastre este oncogenomica, unde am obţinut rezultate preliminare interesante, aceasta constituind baza cercetării noastre\", a spus profesor doctor Irinel Popescu. Potrivit acestuia, în Institutul Fundeni există o bancă de tumori unde au fost depozitate piese operatorii, probe de sânge şi de urină, pe care sunt studiate modificări ale genomului. „De la bolnavii cu cancer am realizat acea bancă de tumori, unde au fost depozitate piese operatorii, probe de sânge, probe de urină, pe care studiem modificări ale genomului (masa totală de gene - n.r.) în diverse tipuri de cancer. Exemplul tipic este cancerul de pancreas, apoi cancerul de ficat şi cancerul de colon. Cancerul de pancreas este, din păcate, o boală letală pentru om şi lumea aşteapă de ceva vreme să se descopere ceva nou. Se ştie că este o boală genetică, se ştie că apar modificări ale genomului, nu se ştie foarte precis care sunt acele modificări. Aici, deja avem nişte mici contribuiţii, citate în literatura internaţională cu date de la pacienţii noştri, anumite gene exprimate în cancerul de pancreas care s-ar putea dovedi importante, iar antagonizarea lor ar putea să constituie un remediu, cura acestei maladii. Deci asta este oncogenomica - studiul genomului. După aia, putem găsi markeri care, o dată măsuraţi în sânge, să arate că boala este prezentă şi s-o depisteze chiar în stadii precoce”, a spus directorul Institutului de Chirurgie Digestivă şi Transplant Hepatic Fundeni. În afară de oncogenomică, la Institut se fac cercetări pe celule şi, în special, pe insule pancreatice. „Am demarat, împreună cu profesorul Constantin Ionescu-Târgovişte şi cu Institutul de Diabet, o serie de cercetări care încearcă să găsească soluţii pentru diabet. Este zona care, poate, merge cel mai greu. În primul rând pentru că sunt puţini donatori de insule pancreatice ca să poată fi folosite în studiul clinic. Al doilea proiect comun, cu Universitatea din Dresda şi cu specialişti din Israel, merge greu, pentru că a implanta un pacreas artificial cu celule umane înaintează greu, cu maximă precauţie etică şi deontologică”, a mai spus profesorul. Alte proiecte de cercetare sunt legate de dezvoltarea tehnologiilor avansate în chirurgie. „De asemenea, utilizând chirurgia robotică şi minim invazivă vrem să contribuim la perfecţionarea acestor instrumente şi la introducerea de noi instrumente şi noi tehnici în chirurgia minim invazivă. Am dezvoltat mult infrastructura de laborator genomică şi proteotică de terapii celulare, integrată într-o reţea de laboratoare internaţională. Am structurat banca de tumori şi ţesuturi şi am integrat-o într-o reţea internaţională, pentru obţinerea rapidă de rezultate”, a mai spus Irinel Popescu. În România, cercetarea medicală se desfăşoară în 62 de colective. Academia de Ştiinţe Medicale a realizat, recent, un studiu privind situaţia colectivelor de cercetare medicală din spitale. Potrivit lui Irinel Popescu, dintre cele 62 de colective de cercetare, 34 sunt în Bucureşti, în cadrul platformei Institutului Central de Cercetare, în care lucrează peste 600 de cercetători. Colective de cercetare există şi în judeţul Constanţa, astfel: Techirghiol (Sanatoriul Balnear de Recuperare), Constanţa (Spitalul Clinic de Boli Infecţioase, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă).