Epidemia de Ebola trece din nou prin momente de acalmie, fără noi îmbolnăviri sau decese anunțate, iar comunitatea medicală își trage sufletul! În efortul intensificat de studiere a virusului s-a descoperit că diferențele genetice au un rol major în ceea ce privește șansele de supraviețuire ale pacienților bolnavi de Ebola. Studiul a fost realizat la Universitatea Washington din Seattle, care a încercat să explice de ce unii bolnavi supraviețuiesc infectării cu temutul virus al febrei hemoragice. În cadrul studiului au fost analizate reacțiile la virusul Ebola ale unor cobai obișnuiți, prin comparație cu reacțiile diverse ale unor cobai obținuți prin selecție genetică.

STUDIU ADAPTAT PE TIPOLOGII Oamenii de știință au crescut opt categorii de șoareci cu bagaje genetice diferite, categorii considerate reprezentative pentru diversitatea genetică umană. Simptomele observate la acești șoareci, după infectarea lor cu o versiune adaptată la rozătoare a virusului Ebola, au variat de la cazuri de îmbolnăvire ușoară, însoțită de pierderi minore în greutate, până la cazuri extrem de grave, care au inclus simptome precum hemoragie internă, inflamarea splinei și modificări în textura și coloritul ficatului. ”Am infectat acești șoareci cu o versiune a virusului Ebola adaptată pentru rozătoare. În cazul cobailor nemodificați genetic, acest virus ucide animalul infectat, dar nu produce simptomele febrei hemoragice”, a explicat Angela Rasmussen, microbiolog la Universitatea Washington și coordonator al acestui studiu, care și-a propus să verifice dacă pacienții care au învins Ebola au reușit să supraviețuiască pentru că organismul lor a intrat în contact în prealabil cu virusul și a putut să producă din timp anticorpi, înainte de îmbolnăvire, sau dacă supraviețuirea lor este legată de anumite caracteristici genetice care i-au făcut mai rezistenți la acțiunea virusului.

REACȚII INDIVIDUALE Oamenii de știință nu au putut să confirme sau să infirme ipoteza cu privire la imunizarea prealabilă întâmplătoare a pacienților supraviețuitori, dar oferă susținere celeilalte ipoteze privind diferențele genetice ce pot determina dacă un pacient se vindecă sau nu de Ebola. ”Există, cu siguranță, o componentă genetică ce joacă un rol important în ceea ce privește șansele de supraviețuire în cazul infecției cu Ebola”, a subliniat Angela Rasmussen. Studiul demonstrează totuși că genele-gazdă influențează atât celule infectate cu Ebola, cât și rata de multiplicare a organismului viral. Majoritatea acestor gene sunt implicate în primele reacții imunitare ale organismului în fața infecției cu Ebola, lucru ce a fost observat și în cazul infecțiilor cu alți agenți patogeni. Aceste concluzii ar trebui să pună capăt dezbaterii cu privire la rolul jucat de gene în progresia bolii. Șoarecii au fost infectați cu exact același virus, în exact aceeași doză, administrată pe aceeași cale de către un singur cercetător, iar singurele diferențe dintre ei au fost de ordin genetic.

RĂSPUNS ADECVAT Cel mai nou sistem de evacuare din medii contaminate chimic, aflat încă în faza de prototip, va putea fi adaptat și la medii contaminate biologic, cum ar fi cazurile privind virusul Ebola. Sistemul a fost prezentat vineri, cu ocazia aniversării a 90 de ani de cercetare științifică în domeniul Apărării Chimice, Bacteriologice, de Radiații, Nucleare (CBRN), și constă într-o targă pe care este transportat rănitul ce trebuie evacuat, aflat într-un sistem în care pătrunde aer filtrat prin mai multe filtre de decontaminare sau care este aprovizionat, la nevoie, de o butelie de oxigen. De altfel, locțiitorul șefului Departamentului pentru Armamente, general-maior Cătălin Moraru, prezent la aniversare, le-a pus în vedere cercetătorilor de la CBRN să pregătească astfel de sisteme și pentru a putea fi folosite în cazul virusului Ebola sau al altor pericole biologice.

Pe plan internațional, CBRN are statutul de laborator desemnat pentru analiza off-site a probelor colectate de inspectorii Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC), cu sediul la Haga, în Olanda, în conformitate cu paragraful 56 (b) din partea a II-a a anexei la Convenția privind interzicerea dezvoltării, producerii, stocării și folosirii armelor chimice și distrugerea acestora. Astfel, România a intrat în grupul select al celor 16 state din Europa, Asia și America de Nord care dispun de laboratoare desemnate OIAC, alături de SUA, Marea Britanie, Franța, Germania, Spania, Belgia, Olanda, China, Rusia, Coreea de Sud, Elveția, Finlanda, Suedia, Iran și Singapore. În conformitate cu nevoile proprii ale armatei și cu tendințele pe plan mondial de dezvoltare a echipamentelor de apărare CBRN, această instituție de cercetare științifică și-a extins și diversificat continuu obiectivele activității. Luând în considerare amenințările și riscurile actuale, strategia NATO în domeniul apărării CBRN indică o preocupare intensă, de mare importanță pentru luarea măsurilor specifice de protecție a forțelor împotriva armelor de distrugere în masă, ce ar putea fi utilizate în scop armat sau terorist, în diferite zone operaționale sau în cadrul operațiilor de management al crizelor.

Principalele domenii de activitate ale Centrului de Cercetare Științifică pentru Apărare CBRN și Ecologie constau în activități de cercetare aplicativă și dezvoltare tehnologică, activități în sprijinul categoriilor de forțe, activități de intervenție la evenimente CBRN și activități de prestări servicii în regim acreditat. Structurate sintetic, printre domeniile de competență în domeniul cercetării științifice ale CBRN sunt sinteza produșilor speciali, cum sunt materialele compozite, nanomaterialele, substanțele pirotehnice și explozivii de mare putere; analize chimice, utilizând numeroase tehnici analitice, caracterizarea și testarea agenților chimici de război și a sistemelor complexe de apărare CBRN; tehnologii pentru detecția, identificarea și decontaminarea CBRN; analize de mediu, depoluare / decontaminare ecologică, monitorizarea chimică și biologică a mediului; materiale și echipamente pentru protecție individuală și colectivă chimică, biologică și radioactivă; materiale și echipamente de protecție balistică individuală etc.

Centrul de Cercetare Științifică pentru Apărare CBRN și Ecologie este cea mai veche instituție de cercetare din armata României, fiind înființat la 31 octombrie 1924, atunci când generalul Mărdărescu, pe raportul nr. 665 al Statului Major General, a semnat actul de naștere a actualului centru prin transformarea Secției a IV-a Gaze din Direcția a XI-a Tehnică Superioară în Serviciul Gazelor, care avea în subordine Laboratorul de Cercetări, Atelierul Central de Măști și Școala de Gaze.