Senatul a aprobat, ieri, o propunere legislativă care prevede că staţionarea şi tranzitarea României de către forţe armate străine sînt stabilite de preşedintele României sau de ministrul Apărării, o comisie interministerială aplicînd tratatele respective. Propunerea legislativă privind intrarea, staţionarea, desfăşurarea de operaţiuni sau tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul României a fost iniţiată de mai mulţi parlamentari PSD, PNL, PD, UDMR, PC. Legea prevede că înfiinţarea pe teritoriul României a unor comandamente, baze militare străine sau reprezentanţe militare ale unor organizaţii internaţionale se face cu aprobarea Parlamentului. Actul normativ arată că intrarea, staţionarea forţelor armate străine în România sau tranzitarea teritoriului naţional în scopul pregătirii sau desfăşurării de activităţi militare, potrivit angajamentelor asumate de România prin tratate internaţionale, se aprobă de către preşedintele României, la propunerea premierului, după consultarea CSAT. Dacă forţele armate respective intră, staţionează sau tranzitează România în alte scopuri, acţiunea se aprobă de către ministrul Apărării, la propunerea şefului Statului Major General - dar numai în cazul forţelor armate ale statelor NATO, UE, Parteneriatului pentru Pace sau ale altor state cu care România are acorduri speciale. În cazul forţelor armate aparţinînd altor state, preşedintele României, la propunerea ministrului Apărării, aprobă staţionarea sau tranzitul acestora pe teritoriul României. Legea votată de Senat precizează că punerea în aplicare a tratatelor referitoare la statutul forţelor armate pe teritoriul României se face de către o comisie interministerială pentru legătura cu forţele armate străine. Comisia este formată din reprezentanţi ai Ministerelor: Apărării, Afacerilor Externe, Justiţiei, Internelor, Finanţelor. Preşedintele acestui for interministerial este un secretar de stat din cadrul Ministerului Apărării. Actul normativ votat de Senat mai prevede că, "în condiţii de reciprocitate, statul român renunţă la orice pretenţii faţă de partea trimiţătoare pentru rănirea sau decesul unui membru al forţelor armate române, dacă acesta a acţionat în îndeplinirea atribuţiilor sale de serviciu". De asemenea, legea prevede că România nu va renunţa la jurisdicţie pentru "infracţiunile săvîrşite împotriva cetăţenilor români sau a celor care au reşedinţa obişnuită pe teritoriul României, care au avut ca urmare moartea victimei, ori pentru alte infracţiuni săvîrşite împotriva persoanei, de o gravitate deosebită". Legea menţionează că persoanele fizice sau juridice pot pretinde despăgubiri în urma unor daune, adresîndu-se comisiei interministeriale pentru legătura cu forţele armate străine, care, la rîndul său, propune Ministerului Apărării constituirea unui grup pentru daune, unde se va decide soluţionarea cererii petentului. Proiectul votat de Senat mai arată că un membru al forţei armate străine poate fi reţinut cel mult de 24 de ore, "cu notificarea imediată a autorităţii militare a părţii trimiţătoare". Senatul este prima Cameră sesizată în cazul acestei legi, forul decizional fiind Camera Deputaţilor.