Telegrafic

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Telegrafic

Politică 24 Februarie 2009 / 00:00 422 accesări

Românii din Italia trebuie să aibă aceleaşi drepturi ca şi italienii

“Cetăţenii români din Italia trebuie să beneficieze de aceleaşi drepturi ca şi italienii”, a declarat, ieri, la Bruxelles, ministrul român de Externe, Cristian Diaconescu, subliniind că toţi cetăţenii europeni au drepturi egale, inclusiv în privinţa libertăţii de circulaţie. El a atras atenţia că “toţi europenii sînt egali în faţa legii. Libera circulaţie a cetăţenilor este unul din principiile fundamentale de funcţionare a Uniunii Europene. Toţi cetăţenii UE sînt egali şi trebuie respectaţi în virtutea demnităţii lor şi capacităţii de exercitare a drepturilor şi obligaţiilor”. Mai mult, “principiul fundamental al nevinovăţiei pînă la condamnare trebuie să fie valabil pentru toţi europenii, fie ei români sau italieni”. Ministrul român a evitat să se refere la criticile privind încurajarea xenofobiei, adresate unor politicieni italieni.

Coaliţia se reuneşte pe tema absorbţiei fondurilor europene

Conducerea coaliţiei se va reuni, în această dimineaţă, la Guvern, pentru a discuta pe tema finalizării actelor legislative care trebuie adoptate pentru a simplifica procesul de absorbţie a fondurilor europene şi a elimina barierele birocratice. Vicepremierul Dan Nica a adăugat că, săptămîna viitoare, conducerea coaliţiei va avea o primă discuţie aplicată cu preşedinţii de consilii judeţene şi preşedinţii de regiune de dezvoltare, care, împreună cu ministerul Dezvoltării Regionale şi ministerul Agriculturii, să ia o serie de măsuri privind creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene.

Diaconescu a reiterat propunerile de finanţare în cadrul Planului de Redresare

Ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, a reiterat, la reuniunea CAGRE, propunerile României pentru finanţare în cadrul Planului European de Redresare Economică, respectiv proiectul Nabucco, interconectările de gaz cu Ungaria şi Bulgaria şi constituirea unor facilităţi de stocare a gazului. Sumele propuse de Comisia Europeană se ridică la 200 milioane de euro pentru Nabucco, 30 milioane euro pentru interconectarea de gaz cu Ungaria şi 10 milioane euro pentru cea cu Bulgaria. Potrivit MAE, va fi investită o sumă de 75 milioane de euro destinată proiectelor de infrastructură şi echipamentelor de stocare a gazului pentru un număr de 12 state membre, inclusiv România.

Roberta Anastase a întîrziat la şedinţa Biroului Permanent al Camerei

Mai mulţi membri ai Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor au plecat, ieri, de la şedinţa conducerii acestui for legislativ, nemulţumiţi că preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, a întîrziat la lucrări peste un sfert de oră. Social-democratul Adrian Năstase şi liderul PC, Daniela Popa, au refuzat să comenteze gestul de a pleca de la şedinţă, însă Kelemen Hunor, chestor al Camerei Deputaţilor, a declarat că preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, “ar trebui să înveţe să fie punctuală”. Anastase a declarat că a întîrziat pentru că a avut o întîlnire cu lideri ai grupurilor parlamentare.

MAE ar putea gestiona transportul românilor din străinătate aflaţi “în situaţii deosebite”

Guvernul propune înfiinţarea, pe lîngă MAE, a unei Activităţi destinate repatrierii românilor decedaţi în străinătate, a căror deplasare nu poate fi plătită de familii, precum şi transportului celor aflaţi “în situaţii deosebite şi fără resurse financiare” şi al copiilor fără tutelă. Potrivit unui proiect de Hotărîre de Guvern, publicat pe site-ul MAE, “activitatea constă în: transportul cetăţenilor români aflaţi în situaţii deosebite şi fără resurse financiare şi al copiilor fără tutelă; repatrierea ceţenilor români, decedaţi pe teritoriul statelor de reşedinţă, pentru care familia nu poate suporta costurile de repatriere şi nu există posibilitatea înhumării în statul în care a surveni decesul; acordarea asistenţei necesare personalului diplomatic şi consular în scopul asigurării operativităţii cu care sînt realizate serviciile consulare”. În proiect se arată că veniturile proprii ale activităţii se constituie din totalitatea taxelor consulare percepute în plus, aferente serviciilor prestate în regim de urgenţă.

Deputaţii au retrimis la Comisia juridică proiectul legii Registrului de Comerţ

Plenul Camerei Deputaţilor a decis, ieri, la propunerea grupurilor parlamentare ale PD-L şi PSD, să retrimită, pentru două săptămîni, la Comisia juridică, proiectul legii Registrului Comerţului, pentru explicitarea impactului transferului acestuia de la Ministerul Justiţiei la Camerele de Comerţ. Propunerea formulată de social-democratul Florin Iordache, vicepreşedinte al Comisiei juridice, privind retrimiterea la Comisia juridică a fost aprobată de plen cu 100 de voturi “pentru”, 64 “împotrivă” şi nicio abţinere. Discuţiile privind eventualul transfer al Registrului Comerţului la Camerele de comerţ, aşa cum era pînă în octombrie 2002, au fost iniţiate în 2005, temă care a fost dezbătută, fără un rezultat, pînă la finalul mandatului fostului Guvern.

Strategie UE pentru dezvoltarea Dunării

Ministrul român al Afacerilor Externe, Cristian Diaconescu, a discutat, ieri, cu omologul austriac, Michael Spindelegger, şi comisarul pentru politică regională, Danuta Huebner, despre modul de elaborare şi promovare a unei strategii UE pentru dezvoltarea integrată a regiunii Dunării. Potrivit MAE, proiectul propus în 2008 de România şi Austria este susţinut de Comisia Europeană. Potrivit MAE, obiectivul principal al viitoarei strategii este realizarea unei coerenţe sporite a programelor şi proiectelor finanţate din fonduri UE şi fonduri naţionale, în bazinul Dunării, pentru valorificarea potenţialului de cooperare existent în regiune. De asemenea că ministrul Diaconescu şi omologul său austriac au semnat o scrisoare comună, adresată miniştrilor afacerilor externe şi statelor din bazinul Dunării, membre ale Procesului de Cooperare Dunăreană. Această scrisoare comună vizează promovarea acestui proiect în rîndul statelor din regiune.

Rapoarte de etapă NATO privind securitatea energetică şi scutul antirachetă

Ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, a declarat, ieri, la o întrevedere cu oficiali NATO, că România doreşte ca la summit-ul Alianţei din acest an să fie prezentate rapoarte de etapă referitoare la rolul NATO în domeniul securităţii energetice şi dezvoltarea scutului antirachetă. “Considerăm că principala caracteristică a agendei viitorului Summit trebuie să fie aceea de continuitate cu deciziile importante adoptate la Bucureşti. Astfel, la Summit-ul din 2009 dorim să fie prezentate rapoarte de etapă referitoare la rolul NATO în domeniul securităţii energetice şi în ceea ce priveşte dezvoltarea unui sistem NATO de apărare antirachetă. România are un interes special în aceste doua dosare”, a arătat şeful diplomaţiei române.

Ordonanţa prin care Geoană este vicepreşedinte CSAT, aprobată pe articole

Camera Deputaţilor a aprobat, ieri, pe articole, Ordonanţa prin care preşedintele Senatului ocupă şi funcţia de vicepreşedinte al CSAT. Ordonanţa a fost avizată favorabil de Comisia de apărare a Camerei, consecinţa ordonanţei fiind aceea că preşedintele Senatului Mircea Geoană deţine şi postul de vicepreşedinte al CSAT. Camera Deputaţilor va da astăzi votul final asupra ordonanţei. Forul decizional în cazul acestei legi este Senatul.

Jaap de Hoop Scheffer a fost invitat în România şi a acceptat

Ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, l-a invitat, ieri, pe secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, în România, în contextul evenimentelor organizate de autorităţile române dedicate aniversării a cinci ani de la aderare, invitaţie care a fost acceptată de reprezentantul Alianţei. Potrivit MAE, Diaconescu a reafirmat, în timpul întrevederii Scheffer, sprijinul României pentru aspiraţiile Ucrainei şi ale Georgiei de aderare la NATO, subliniind necesitatea îndeplinirii de către acestea a standardelor şi a criteriilor de performanţă ale Alianţei. Vizita ministrului român are loc într-un moment important pentru pregătirea deciziilor reuniunii miniştrilor de externe din statele NATO (5 martie, Bruxelles) şi ale Summitului Aniversar al NATO de la Starsbourg-Kehl (3-4 aprilie).



12