ESTE CLAR, SUNTEM ASCULTAŢI! Dacă, în SUA, NSA-ul este ocrotit de Guvern, are libertate aproape deplină în ce priveşte interceptările pe teritoriul american şi pe al bătrânei Europe, deține resurse financiare uriașe şi un aparat uman incredibil, în România, SRI-ul... e la fel! SRI-ul, unul dintre cele mai complexe aparate secrete care există la vedere, din întreaga UE, dispune de un buget imens (la noi, fondul de salarii al angajaţilor SRI este cât întregul buget anual al serviciului similar german - Bundesamt fur Verfassungsschutz-BfV), de un număr secret de angajaţi (neoficial ar fi vreo 12.000, însă date oficiale despre numărul de salariați ai SRI şi SIE nu există, „din motive de securitate”; nemţii scriu pe site: 2.776 de oameni!) şi de puteri nelimitate (până şi în SUA, NSA răspunde în faţa FISC-ului - Foreign Intelligence Surveillance Court, care are sarcina de a tria cererile de supraveghere şi interceptare). Ca să înţelegeţi cu adevărat anvergura puterilor nelimitate, iată statistica Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ): în 2013 au fost emise 3.791 de mandate pe siguranţa naţională, adică o medie de aproximativ 10 mandate pe zi! De asemenea, pe lângă acestea, în 2013 au mai fost emise 1.117 de autorizaţii de interceptare şi înregistrare a convorbirilor telefonice pentru infracţiuni de drept comun, adică aproximativ 3 pe zi. Pentru anul acesta, tot potrivit ICCJ, până la 30 aprilie, numărul mandatelor de interceptare a fost de 881. Comparativ, în 2012, am avut 3.602 de astfel de mandate, deci o creştere cu aproximativ 5% în 2013. În ce priveşte autorizaţiile de interceptare şi înregistrare a convorbirilor telefonice pentru infracţiuni de drept comun, până în 1 mai 2014 au fost emise 441. Pare normal, dacă ne gândim că angajaţii SRI sunt de patru ori mai mulţi decât cei ai serviciului similar din Germania şi trebuie... ţinuţi ocupaţi. Dacă luăm, însă, în considerare şi faptul că noi suntem de patru ori mai puţini decât nemţii, ar trebui să ne facem bagajele și să o luăm la goană urlând. În această normalitate strâmbă, până şi bugetul uriaş al SRI, care este cu 20% mai mare decât cel al Sănătăţii, pare justificat, nu?

Iată, aşadar, un număr imens de mandate de interceptare pe siguranţă naţională. În ediţia online a ziarului nostru (www.telegrafonline.ro) veţi putea lectura, integral, care sunt ameninţările la adresa siguranţei naţionale, aşa cum apar ele în Legea 51/1991, şi trage singuri concluziile. Chiar era nevoie de atât de multe mandate? Dar să revenim.

CIFRE ÎNSPĂIMÂNTĂTOARE Potrivit luju.ro, „aceste cifre nu fac altceva decât să confirme bănuielile că interceptările în mai toate dosarele de corupţie, şi nu numai, sunt realizate în baza acestor mandate, chiar dacă este evident că nu este îndeplinită niciuna dintre condiţiile prevăzute de Legea 51/1991 privind siguranţa naţională a României. Practic, numărul uriaş de mandate pe siguranţa naţională ne duce cu gândul că mai toate cererile venite din partea SRI sunt admise de ICCJ”. Şi, arată mai departe colegii de la luju.ro, este şi firesc să fie aşa, ţinând cont de evidenta apropiere între şefii Justiţiei şi cei ai SRI. „Ne amintim în acest sens cum, recent, generalul SRI Dumitru Dumbravă, cel care face instructajul judecătorilor de mandate, a luat parte la Ziua Justiţiei, stând în spatele procurorului general, Tiberiu Niţu, al şefilor CSM, Adrian Bordea şi Gheorghe Muscalu, dar şi al şefei ICCJ, judecătoarea Livia Stanciu. De asemenea, să ne amintim cum preşedintele CSM, Adrian Bordea, a afişat la anumite evenimente, cum a fost, de exemplu, Ziua Americii, o relaţie extrem de apropiată faţă de directorul SRI, George Maior, şi de adjunctul acestuia, generalul Florian Coldea. Nu în ultimul rând, nu trebuie să uităm nici cum vicepreşedintele ICCJ, judecătorul Ionuţ Matei, preciza în proiectul său de candidatură că “se impune menţinerea unor bune relaţii interinstituţionale cu SRI, pentru îndeplinirea corespunzătoare de către ICCJ a atribuţiilor specifice ce-i revin potrivit legislaţiei în vigoare”, mai arată luju.ro.

Care sunt ameninţările la adresa siguranţei naţionale a României?

Printre ameninţările la adresa siguranţei naţionale a României, pentru care au fost emise de către ICCJ cele peste 4.500 de mandate de interceptare în 2013 şi în primele patru luni din 2014, aşa cum sunt menţionate în Legea 51/1991, regăsim: acţiuni care vizează suprimarea independenţei şi indivizibilităţii statului român, provocarea de război sau înlesnirea ocupaţiei militare, trădarea ori actele teroriste.

Iată ce prevede articolul 3 din Legea 51/1991 privind siguranţa naţională a României:

„Constituie ameninţări la adresa siguranţei naţionale a României următoarele:

a) planurile şi acţiunile care vizează suprimarea sau ştirbirea suveranităţii, unităţii, independenţei sau indivizibilităţii statului român;

b) acţiunile care au ca scop, direct sau indirect, provocarea de război contra ţării sau de război civil, înlesnirea ocupaţiei militare străine, aservirea faţă de o putere străină ori ajutarea unei puteri sau organizaţii străine de a săvârşi oricare din aceste fapte;

c) trădarea prin ajutarea inamicului;

d) acţiunile armate sau orice alte acţiuni violente care urmăresc slăbirea puterii de stat;

e) spionajul, transmiterea secretelor de stat unei puteri sau organizaţii străine ori agenţilor acestora, procurarea ori deţinerea ilegală de documente sau date secrete de stat, în vederea transmiterii lor unei puteri sau organizaţii străine ori agenţilor acestora sau în orice alt scop neautorizat de lege, precum şi divulgarea secretelor de stat sau neglijenţa în păstrarea acestora;

f) subminarea, sabotajul sau orice alte acţiuni care au ca scop înlăturarea prin forţă a instituţiilor democratice ale statului ori care aduc atingere gravă drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor români sau pot aduce atingere capacităţii de apărare ori altor asemenea interese ale ţării, precum şi actele de distrugere, degradare ori aducere în stare de neîntrebuinţare a structurilor necesare bunei desfăşurări a vieţii social-economice sau apărării naţionale;

g) acţiunile prin care se atentează la viaţa, integritatea fizică sau sănătatea persoanelor care îndeplinesc funcţii importante în stat ori a reprezentanţilor altor state sau ai organizaţiilor internaţionale, a căror protecţie trebuie să fie asigurată pe timpul şederii în România, potrivit legii, tratatelor şi convenţiilor încheiate, precum şi practicii internaţionale;

h) iniţierea, organizarea, săvârşirea sau sprijinirea în orice mod a acţiunilor totalitariste sau extremiste de sorginte comunistă, fascistă, legionară sau de orice altă natură, rasiste, antisemite, revizioniste, separatiste, care pot pune în pericol sub orice formă unitatea şi integritatea teritorială a României, precum şi incitarea la fapte ce pot periclita ordinea statului de drept;

i) actele teroriste, precum şi iniţierea sau sprijinirea în orice mod a oricăror activităţi al căror scop îl constituie săvârşirea de asemenea fapte;

j) atentatele contra unei colectivităţi, săvârşite prin orice mijloace;

k) sustragerea de armament, muniţie, materii explozive sau radioactive, toxice sau biologice din unităţile autorizate, contrabanda cu acestea, producerea, deţinerea, înstrăinarea, transportul sau folosirea lor în alte condiţii decât cele prevăzute de lege, precum şi portul de armament sau muniţie, fără drept, dacă prin acestea se pune în pericol siguranţa naţională;

l) iniţierea sau constituirea de organizaţii sau grupări ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a acestora, în scopul desfăşurării vreuneia din activităţile enumerate la lit. a) - k), precum şi desfăşurarea în secret de asemenea activităţi de către organizaţii sau grupări constituite potrivit legii”.